Print this Post


ANOTIMPURILE LUI TRAIAN ZORZOLIU

După cum deja am anunțat, încă de la plecarea sa în eternitate, suntem pregătiți a lăsa posterității o parte din viața și activitatea celui care a fost genialul nostru Traian Zorzoliu de la Drăgănești. Secvențe care vor fi înglobate într-un volum intitulat generic „ ANOTIMPURILE LUI TRAIAN ZORZOLIU”.

Prezentăm, în continuare, așa cum am făcut în numărul trecut, fragmente din carte…

traian zorzoliu bordei linia intaiILEANA ȘPAK, DIRECTOR AL LICEULUI TUDOR  VLADIMIRESCU DRĂGĂNEȘTI-OLT:

Traian Zorzoliu ar merita un monument în centrul orașului Drăgănești

„Traian Zorzoliu a fost un om cu totul și cu totul special. Capabil de orice jertfă, pentru apărarea valorilor morale și culturale ale patriei noastre. Eu l-am considerat o enciclopedie umană, pentru că dânsul era polivalent. Ne dădea sfaturi în toate problemele legate de artă și cultură, de educație, de viața socială, de istoria patriei, de tot ce are legătură cu confortul spiritual al ființei umane. Ca profesor, era foarte apropiat de copii. A participat, cu învățăceii săi, de-a lungul prestigioasei sale carierei sale didactice, la numeroase concursuri județene și naționale, elevii noștri obținând premii importante. I-a mobilizat pe copii în diferite șantiere arheologice și copiii erau deosebit de încântați… N-a făcut niciodată diferență între elevii săi. Pe toți îi trata cu aceeași disponibilitate sufletească și pedagogică… Toți erau copiii dumnealui…

spak profesoara draganestiSunt doi profesori din liceul nostru cărora Maestrul le-a fost diriginte: Duțu Marcel, profesor și artist plastic, descendent spiritual din Traian Zorzoliu și Ionuț Popescu, filolog și scriitor. Și ei vă pot confirma că Traian  Zorzoliu a fost Omul de aur al Liceului Tudor Vladimirescu, din Drăgănești, și Omul de platină al Comunității orașului nostru, încărcat de atâta tradiție… Ne-a ajutat în tot și-n toate. Un om dotat intelectual și uman… Ca om, ca profesor de desen, ca artist, ca director de muzeu, ca scriitor și publicist și ca istoric a fost fără egal… Rar se nasc astfel de oameni patrioți și dăruiți culturii neamului său…

A fost tot timpul atașat de Liceul nostru, chiar și după ce dumnealui a ieșit la pensie, a făcut portretul lui Tudor Vladimirescu, patronul spiritual al Liceului nostru și, grație științei sale, am reușit să facem o pinacotecă în școala noastră, unde a venit , mai întâi, cu propriile sale creații artistice, de certă valoare. Cred că ar merita un monument, în centrul orașului Drăgănești. A fost spiritul viu al culturii acestui județ și nu numai. Faima sa a fost recunoscută și la nivel național și chiar a trecut granița.

L-au recunoscut, de-a lungul timpului, toate autoritățile politice și administrative, ale județului și țării, indiferent de vremurile politice pe care el le-a traversat. A avut înțelegerea tuturor primarilor din Drăgănești, care s-au străduit să priceapă și să pună umărul la ideile sale culturale deosebite. Mi-ar fi plăcut să-și vadă visul împlinit, cu privire la acel complex al Cetății geto-dacice, pe care n-a mai apucat s-o finalizeze. Sper să se găsească un continuator al ideilor sale, un om care să-i ducă la capăt genialitatea… DUMNEZEU SĂ-L ODIHNEASCĂ, ACOLO ÎN CERURI…”

marcel dutuMARCEL DUȚU, ARTIST PLASTIC:

Traian Zorzoliu – Lumină și îndreptar pentru generațiile care vor veni!

„Traian Zorzoliu a fost unul dintre cei mai mari părinți spirituali pe care i-am avut eu și un om dedicat deplin interesului general al culturii și spiritualității poporului român. Și-a slujit patria cu cinste, dreptate și onoare. Pe linie plastică, îmi place să cred că sunt urmașul său. Mi-a fost dascăl încă din clasa a doua, apoi profesor și diriginte. Încă din clasa a doua, m-am înscris la Cercul de pictură pe care Măria Sa, Traian Zorzoliu, îl coordona. Când am deprins cât de cât arta picturii, am început să-l vizitez destul de des și acasă, acolo unde, cu un har și o pedagogie unice, îmi arăta Calea, Adevărul și Viața în arta plastică. Când eram militar, am conceput niște grupuri statuare sub genericul. „Parașutiști în cădere liberă și continuarea luptei în spatele frontului inamic”, primind de la profesorul meu, prin corespondență, indicații pe linie de modelaj…

 La doi ani, după armată, am dat examen la Institutul de Arte Plastice meditat fiind, cum era și firesc, de domnul Zorzoliu. Aveam cheie de la casa sa, din Drăgănești, acolo unde îl așteptam, la șevalet, iar când venea acasă, intram împreună cu mentorul meu, în hermeneutică și istoria artelor. Tot timpul îmi spunea că, în viață, trebuie să las ceva în urma mea. Și El a lăsat, cu vârf și îndesat: Muzeul Câmpiei Boianului, Casa Memorială de la Titulești, Biserica – Bordei, Bordeiul din Curtea Muzeului de la Șerbănești, Cetatea geto-dacică, Arheoparcul de la Drăgănești, unic în țară, Muzeul Pompierului, cărți de memorialistică, de istorie locală și națională, poezie, sute de tablouri, în colecții private din țară și străinătate, dar și în colecții de stat, zeci de discipoli, care vor încerca să-i urmeze harul…

A fost un om invidiat, adulat, aplaudat și lovit pe la spate… N-a fost răsplătit niciodată pentru tot cea ce a făcut pentru Drăgănești, pentru județul Olt și pentru Țară. ARTIȘTII care trec dincolo de cotidian n-au fost și nu vor fi niciodată plătiți cum trebuie, indiferent de regimurile politice peste care trec. A fost o materie în continuă mișcare, sacrificându-și interesele personale în avantajul interesului general. Tristețea care se citea pe chipul lui, în ultimele zile de viață, venea din faptul că n-a reușit să finalizeze Cetatea geto-dacică și că, în ultimul timp, Complexul muzeal „Casa Titulescu”, din comuna Nicolae Titulescu, se ruinează văzând cu ochii, deși a fost luat de Academia Română.

Traian Zorzoliu a fost o figură luminoasă a județului Olt, iar creația sa va rămâne, de-a pururi, lumină și îndreptar pentru generațiile ce vor veni, sper mai conștiente decât cele pe care le-am traversat și le traversăm noi…”

Dumitru Sârghie

Permanent link to this article: http://linia1.ro/anotimpurile-lui-traian-zorzoliu-2/