Print this Post


Conducătorii orașului Slatina – de la Vintilă Vodă (1530) și până-n zilele noastre!

A apărut, recent, la Editura Hoffman, mult așteptata carte a prof. Cornel Manolescu, „Conducătorii orașului Slatina – de la Vintilă Vodă (1530) și până-n zilele noastre”. Acest proiect generos a fost susținut material de Primăria Slatina, sub conducerea interimară a primarului Emil Popa, cel care, în prefața cărții a subliniat, printre altele:

«Cartea domnului profesor Cornel Manolescu, „Conducătorii Orașului Slatina – de la Vintilă Vodă (1530) și până în zilele noastre”, este un elogiu adus Slatinei, prin care se oglindește cugetul și spiritul cultural și administrativ al înaintașilor noștri.

carte conducatorii slatineiEste un elogiu iscat dintr-o legătură adâncă și permanentă cu oamenii și cu locurile acestui pământ. Fiindcă, eu am crezut și cred în continuare că un oraș modern și civilizat își trage seva din gândirea, frământările și izbânzile locuitorilor lui, precum și din onestitatea, spiritul de jertfă și de solidaritate ale conducătorilor lui.»

Însemnări despre această lucrare au făcut dr. Bogdan Bădițoiu, directorul Arhivelor Naționale Olt și ziaristul Dumitru Sârghie. Iată ce spune Dumitru Sârghie!

„Dragi slătineni,

Prin această carte d-l profesor Manolescu aduce un elogiu Slatinei noastre seculare, un  elogiu la care a contribuit, cu prisosință, actuala conducere a primăriei Slatina și, cu voia dvs., și subsemnatul. Nu trebuie uitat nici d-l Barcan, care conduce Editura Hoffman.

Cartea de față are o certă valoare documentară și de aceea trebuie să-i mulțumim d-lui profesor Manolescu pentru efortul de a fi studiat documente prețioase de la Arhivele Statului și să-i mulțumim pentru patriotismul său local fără de care nu se poate face nimic în folosul comunității (…)

N-am s-o iau de la Vlaicu Vodă, ci de pe la sfârșitul secolului XIX, cu Dimitrie Tache Protopopescu, care a condus Slatina între anii 1890-1892. Iată ce scriau ziarele vremii despre acesta: „Cine nu cunoaște pe acest venerabil bătrân care, nelipsit de la nicio manifestare școlară, de la niciun examen, de la nicio serbare sau conferință, împărțea bomboane și prăjituri copiilor…”

Vă gândiți dvs. ce ar spune astăzi Vanghelie sau alți primari, care locuiesc la Beciul Domnesc despre acest bătrân: „Bă, moșul acesta dăduse în mintea copiilor. Păi el în loc să stea să trucheze licitațiile, să numere parandărătul și șpaga se ducea la serbările școlare?”

Tot doi ani, între 1905-1907, a condus Slatina și Constantin Drăgoescu. Iată ce scria Ecoul Oltului: „Trebuie să recunoaștem că d-l Drăgoescu, deși venit de foarte puțin timp în fruntea comunei, totuși s-ar putea enumera îmbunătățirile ce, deja, le-a făcut.”

Aici o să fiu mai pozitiv. Emil Popa – actualul primar interimar – s-a instalat de câteva luni și are și ceva realizări, pe care le găsiți în această carte. De unde se vede că istoria se poate repeta și în folosul oamenilor.

Trebuie să vă spun că mulți primari slătineni din perioada interbelică au făcut pușcărie. Atenție, însă, ei au fost condamnați pentru delictul de a fi fost țărăniști, conservatori și – cei mai mulți – liberali. Toți erau oameni învățați: profesori, advocați, doctori, ingineri și mai scriau și cărți. Cărți pentru care, când au venit comuniștii, au fost acuzați că sunt dușmani ai poporului. Vedeți dvs., atunci te arestau fiindcă scriai cărți, astăzi scrii cărți ca să te elibereze.

Un alt primar, Nicolae Marinescu-Bircii, 1936-1938, liberal sadea. Iată ce scria Democrația Oltului: „Ca primar, a scăpat de foamete și chiar de moarte multe ființe nenorocite din oraș și din sate, iarna trecută. Om de largă concepție, energie și bun organizator.”

Citatul acesta e chiar o lecție pentru stânga socialistă, care-și arogă nemeritat atributul de doctrină a săracilor. Aiurea… Nicolae Marinescu-Bircii era ditamai liberalul de dreapta și era îngerul săracilor. Vedeți de ce trebuie să citiți cartea d-lui Manolescu, ca să nu mai credeți niciodată că politica de stânga e mai solidară cu românul amărât decât politica de dreapta

Alexandru Ghirgiu, 1919-1920, Vremea Nouă: „Renunță la profesia de ziarist și la viața comodă și plăcută a Bucureștiului în Societatea Ziariștilor Toni Bacalbașa, Iancovescu, Manolescu și Dem și vine să muncească într-o cancelarie de subprefect în satul Tătulești și să locuiască într-o casă și mai modestă în acel sat.”

A fost un primar de excepție și o mare personalitate a județului Olt, un mare ziarist. Când te gândești că și Dan Bălășescu a fost ziarist și  primar la Slatina îți vine așa un dor de ducă, întrebându-te: Cât a putut degenera Slatina asta într-o sută de ani?

O să vă dăruiesc acum un alt citat al unui liberal, Ion A. Tomescu, primar al Slatinei, 1925-1926. Iată ce scria Vremea Nouă: „Suntem, în primul rând, partid național. Partidul nostru a fost, la început, numai național. El s-a născut ca o reacțiune contra străinilor care ne cotropiseră țara și puseră stăpânire pe conducerea ei și pe toate izvoarele de avuțire.”

Ei, dragi prieteni, vreți o probă de patriotism mai grăitoare decât asta? Păi, care dintre dvs. vă permiteți să mai spuneți astăzi vorbele lui Tomescu? Nu de alta, dar vine șeful institutului Elie Wiesel, Alexandru Florian și spune că sunteți pui de legionari, că vă trageți din Eminescu, din Cioran, din Eliade, din Noica și asta e grav.

Tot în ziarul Democrația Oltului, ziar liberal (ce păcat că liberalii de azi n-au și ei un ziar) scria: „Comisia Intermediară din Slatina, a cărui președinte țărănist, boierul Scevola Zăgănescu, a fost dizolvată și înlocuită cu o comisie de oligarhi al cărei președinte e boierul Voiculescu, fiul țăranului Voiculescu de la Mogoșești.”

Asta e chiar antologică: boierul Voiculescu, fiul țăranului Voiculescu de la Mogoșești. Adică fiul boier, iar tatăl țăran. Se vede treaba că boierii nu s-au născut boieri, ceea ce infirmă ideea că boieria e ereditară. Dar să nu uitați ce-a spus Stalin: Ferească Dumnezeu de burghezia proletară! Noi am putea spune „de boieria proletară”… Și nu ne-a ferit, după cum se vede!

Vă voi da și un citat din Epoca de Aur, 1969-1970. Primarul Valeriu Nicolescu în dialog cu ziarul Oltul (Florin Stama): „Primăvara a devenit o prezență tonică recunoscută de întreaga fire. Zăpada, înghețul și gerul au rămas niște amintiri îndepărtate. Viața orașului abordează un alt ritm. Cum l-au simțit gospodarii slătineni?”, întreabă ziaristul.

Primarul răspunde: „Slătinenii au fost cei dintâi care au presimțit schimbarea de sezon și s-au pregătit din timp să întâmpine vremea însorită, croind noi veșminte estetice și gospodărești.”

Vedeți și dvs. sarabanda de vorbe goale din partea ziaristului, dar și a primarului. Pun pariu că Stama, pe care-l cunosc, i-a scris și întrebările și răspunsurile. Păi, avea timp tovarășul primar de poezie? I-auzi: „Au presimțit schimbarea de sezon, croind noi veșminte estetice și gospodărești!” Hai să fim serioși! Stama ar trebui premiat pentru bătaia asta de joc la adresa bietului primar comunist, în gura căruia el, ziaristul șmecher, i-a pus vorbele. Nu vă panicați, și astăzi se procedează așa.

Dragi prieteni, citiți cartea d-lui Manolescu, fiindcă nici nu știți ce pierdeți! Identitatea aș spune eu! Ori un oraș fără identitate plutește în neant, dispare. Felicitări Slatina! Felicitări d-le profesor!

LINIA ÎNTÂI

Permanent link to this article: http://linia1.ro/conducatorii-orasului-slatina-de-la-vintila-voda-1530-si-pana-n-zilele-noastre/