Print this Post

Gheorghe Tudorașcu, primarul comunei Dobrosloveni:

Dobrosloveniul este un sat construit peste un oraș, orașul Romula Malva!

D-le primar, aveți de toate, aveți trei guverne, aveți o comună istorică, înfloritoare… În primul mandat, ați demonstrat că se poate. Ce faceți în continuare, ce investiții aveți, pe ce bani? Ce ați început, ce ați finalizat, ce aveți de gând?

Pot să spun că avem trei guverne, pentru că toți trăim în această țară. Câteodată e bine să se mai facă și schimbări, dar, Doamne-ajută, ca aceste schimbări să fie spre binele României. Ăsta ar fi cel mai bun lucru.

Referitor la comuna Dobrosloveni, vă pot spune că se muncești foarte mult. La acest moment, avem foarte multe proiecte în implementare, de aproape 10 milioane de euro. Avem asfaltare, pe Programul Național de Dezvoltare Locală, de aproximativ 2 milioane de euro. Acesta este implementat în proporție de 80%. Avem pe Măsura 7.2., pe Fonduri Europene, încă 1 milion de euro, tot asfaltare. Și, prin acest proiect, nu va mai rămâne centimetru de uliță neasfaltat în comună.

tudorascu primar dobrosloveni linia intaiDe asemenea, avem apă și canalizare, proiect care este în lucru, în valoare de 2,5 milioane de euro. Sumele sunt toate fără TVA. Introducem apă și canalizare în satele Potopinu și Dobrosloveni, în primă fază. Sunt prinse și Reșca, Reșcuța și, inclusiv, Frăsinet. Urmează să semnăm contractul de finanțare.

Am făcut o reabilitare și o extindere a Căminului Cultural, întrucât pe raza comunei Dobrosloveni ființează două ansambluri folclorice (Romula Malva și Flori de Romanați) și un taraf folcloric „Flori de Romanați”. Avem, de asemenea, două clase de cusături, iar din acest an am confecționat 10 mese pentru olărit și am discutat deja cu meșterul popular Ștefan Truică, urmând să înființăm și o clasă de olărit.

Lucrurile acestea le-am făcut datorită istoriei locale de peste 2000 de ani. De la capitala Daciei Malvensis, până la Romula Malva, ajunsă la rang de municipiu. Anul acestea chiar au fost descoperiri spectaculoase în situl de la Reșca, o construcție cu hipocaust, cu încălzire în pardoseală și în pereți, de pe vremea romanilor, precum și diverse monede, statuete din bronz, opaițe și alte obiecte care aparțin acelor vremuri. Situl arheologic se întinde pe 314 hectare. Este un sat construit peste un oraș, orașul Romula Malva. Peste 2,5 tone de obiecte au fost ridicate și duse la Institutul Național de Arheologie „Vasile Pârvan” București, unde vor fi clasificate de către specialiști și sperăm să ajungă la muzeele din județul Olt. Sperăm ca și situl nostru să poată să fie vizitat.

Lucrurile merg într-o direcție foarte bună, pentru că șanțurile, săpăturile au rămas la același stadiu, dezvelite, se pot vizita. Până anul acesta, erau acoperite din nou. Când începeau săpăturile, dura o perioadă îndelungată până dezgropam și ajungeam la stadiul inițial. Acum sunt foarte multe interese și de la Institutul Național de Arheologie, datorită descoperirilor spectaculoase. De exemplu, peste 7 m2 de pictură murală. Pictură care a fost preluată spre restaurare și conservare de către specialiștii de la Ministerul Culturii. Vor aduce și o replică în sit.

Aveți sprijin de la Muzeul Județean Olt?

Chiar prin Muzeul Județean se face finanțarea. Ne sprijină foarte mult d-l director Laurențiu Guțică. Anul trecut au primit aproximativ 2 miliarde de lei vechi și anul acesta la fel. Mă bucur și le mulțumesc pentru acest lucru, pentru că se dă o valoare localității și nu numai localității, pentru că situri de această valoare nu sunt multe în țară. De aici se pot creiona câteva trasee turistice: situl, cabana de vânătoare a lui Ceaușescu, plus tradițiile și mâncărurile locului.

D-le primar, dvs. ilustrați foarte bine zicala: „Dacă nu ne cunoaștem trecutul, nu avem viitor!” Mai avem și altă vorbă: „Îmbină prezentul cu trecutul, pentru viitor!” Se mai poate discuta, în aceste vremuri, despre istorie, când suntem atât de materialist-dialectici?

Ar trebuie să discutăm foarte mult despre istoria noastră, pentru că acolo ne vedem adevărata identitate. Dar trebuie să punem foarte mult suflet, pentru că nu trebuie să gândești materialist. Aceste lucruri se fac cu multă muncă , dăruință, spirit și mult suflet. A rămas obligația noastră să ne descoperim adevărata identitate.

Revenind la administrație, cum stați cu școlile și cu grădinițele?

Cu școlile nu stăm chiar atât de bine. Ele sunt, la acest moment, dotate cu strictul necesar, au apă curentă, centrale termice. Dar pot să vă spun că sunt prinse în proiecte și școlile și grădinițele. Proiectele sunt eligibile, urmează să semnăm contractele de finanțare.

Dar cu cadrele didactice?

Nu toate cadrele didactice sunt competente. Ca în orice societate, ca la orice loc de muncă, sunt și cadre didactice care doar și-au asigurat un loc de muncă, prin titularizare, dar se plictisesc de a preda copiilor. Anul trecut am avut un concurs între școli, în care am implicat cadrele didactice, și și-au dat seama că sunt lipsuri mari în procesul instructiv-educativ. Cer salarii mari, dar hai să facă și ceva pentru copii. Sunt cadre didactice care fac naveta, dar le plătim transportul. Sunt omul care pun la dispoziție orice, dacă văd implicare din partea cuiva.

Ca infrastructură școlară, vreau să vă spun că deja am semnat contractul de finanțare și avem în licitație construirea unei grădinuțe cu program prelungit în satul Reșca. Toți trebuie să avem un nivel de trai ridicat, de civilizație. Și la țară trebuie să avem apă și canalizare, și o școală bună și cadre didactice bune.

Școala de la Reșca intră într-o reabilitare, prin POR. Școala de la Dobrosloveni este deja finanțată prin Programul Național de Dezvoltare Locală și Grădinița Dobrosloveni  tot pe PNDL. Deci, în maximum 2 ani de zile, toate vor fi dotate după standarde europene, modernizate și puse la punct.

Din punct de vedere economic, ce surse de venit mai atrageți la buget?

Avem ferme agricole. Mai avem o fabrică de conserve, care a intrat în faliment, urmează să fie cumpărată de către altcineva. Cel care o va cumpăra va investi, pentru că fabrica e construită pe fonduri europene și este dotată și utilată cu tot ce trebuie. Mai avem o fabrică de plase sudate, care și aceasta este la fel. Cetățenii au fost din alte localități și bănuiesc că au avut impresia că fondurile europene sunt ajutoare sociale. Și nu îți asumi ceea ce scrii în proiect. Nu! Trebuie să ne trezim odată! Fondurile europene sunt foarte bune pentru noi. Poți să-ți dezvolți o afacere de familie, pe care s-o lași moștenire copiilor tăi, dar fii corect cu banii europeni, să fii corect cu tine! Fă ceea ce trebuie să faci, nu trebuie să te gândești cum să furi acei bani.

În comună se manifestă o oarecare stabilitate economică. În acest caz, Legea 416 se mai justifică?

Da, sunt anumite persoane care, spre rușinea lor, au ajutor social. Pe de altă parte, sunt unele care, într-adevăr, îndreptățite și care chiar merită. În schimb sunt tineri care vin și depun cerere, le faci anchetă socială, se încadrează și ești obligat să le dai. La ora aceasta avem 112 dosare. E păcatul tinerilor care nu vor să meargă să muncească.

Adresați un mesaj către locuitorii dvs.!

Să le dea Dumnezeu sănătate! Să fie binecuvântați! Omenii știu că îi iubesc! Să ne fie bine în această localitate! Să fim români mai buni în România noastră!

Dumitru SÂRGHIE

Permanent link to this article: http://linia1.ro/dobrosloveniul-este-un-sat-construit-peste-un-oras-orasul-romula-malva/