Print this Post


Dragoș Turcitu – victimă a unui sistem sanitar cu scleroză în plăci!

Oricât am spera și oricât am crede contrariul, moartea fiecărei ființe în parte este un fenomen de uz personal. Nu poți s-o împarți cu nimeni. Nici măcar cu cei care te-au iubit necondiționat și nici cu cei care nu te-au iubit din varii motive. Însă, cei care te-au iubit cu adevărat îi iau celui care a plecat sufletul în căușul palmei și i-l așază în inima lor, pentru tot restul vieții.

Așa s-a întâmplat, dragi cititori, și în cazul morții nedrepte a lui Dragoș Turcitu al cărui suflet a rămas, pentru totdeauna, în inima dragilor săi părinți, în inima copiilor săi și a mamelor acestora, în inima prietenilor săi câtă frunză și iarbă. Dar poate cel mai marcat de plecarea la stele a acestui tânăr, care avea încrustat în sinele său cultul prieteniei, a fost și a rămas prietenul meu, Mihai Turcitu (Michel Le Grand, cum îi spun eu), unchiul său, adică fratele mai mic al tatălui… Deși e un om puternic, tare de fire și de constituție, Mihai n-a putut participa la înmormântarea nepotului său. A dorit să-i rămână în memorie și în suflet așa cum l-a știut dintotdeauna: tânărul radios, vesel și inteligent, care își croise drumul vieții în lumina prieteniei, a învățăturilor creștine și a iubirii aproapelui.

dragos turcitu netZădărnicie a zădărniciilor, majoritatea celor care au scris despre tragica întâmplare au ținut morțiș să-i reliefeze acestuia traseul politic, cu o ostentație care ține mai mult de patologia vremurilor în care trăim, precum și de tentația noastră de a politiza până și moartea. Poate că ar fi mult mai bine să tragem un semnal de alarmă, în privința morții lui Dragoș Turcitu și să ne întrebăm cât mai tolerăm noi românii, între care și noi, slătinenii, acest sistem sanitar clientelar, ajuns pe mâna unor lipitori de afișe, care se comportă discreționar, promovând nulități profesionale, în locul adevăraților profesioniști din sistem. Cum să mori cu zile, la 44 de ani, imediat după ce ai fost externat? Cum să vindeci un om de COVID 19, și să-l trimiți să moară acasă, din cauza unor probleme cardiace, de care suferim aproape toți, într-un oraș de-a pururi poluat și în care toate instituțiile, stânga-dreapta, adică reciproc avantajos, din punct de vedere politic, sunt sufocate de o acerbă faună politică? Cum? Cum? Cum? Cum să mori în Secolul 21, în plină forță creatoare? Sunt întrebări la care cineva ar trebui să răspundă, sunt întrebări care vizează un sistem sanitar cu scleroză în plăci, un sistem care a călcat definitiv în picioare Jurământul lui Hypocrate.

În ciuda tragediilor zilnice, cauzate de virusul acesta planetar, în ciuda marilor suferințe ale celorlalți pacienți care nu mai au loc în spitalele patriei, taberele politice cheltuiesc milioane de lei, într-o campanie electorală arogantă, cinică, suburbană, îngălată, disprețuitoare, devoratoare de suflete și caractere, ticăloșită, crudă, înnoroiată… Și asta, în timp ce, în spitalele noastre de toate zilele colcăie gândacii și viermii unei tranziții nesfârșite. Și asta, în numele unor politruci analfabeți, orbiți de avere și putere, care cred că între ei și Dumnezeu nu mai este absolut nimeni…

Dormi în pace Dragoș Turcitu. Să sperăm că, într-o zi, copiii tăi și nepoții noștri te vor răzbuna și ne vor răzbuna și nouă umilința la care am fost și suntem încă supuși de către acești călăi, care se joacă de-a Dumnezeu!

Dumitru Sârghie

Share

Permanent link to this article: http://linia1.ro/dragos-turcitu-victima-a-unui-sistem-sanitar-cu-scleroza-in-placi/