Print this Post


Drama lui Ilie Ștefana din Perieți

Există pe lumea asta o altă lume paralelă, de care politicienii noștri de stânga nu vor să audă, și cu care politicienii de dreapta nu vor să-și piardă timpul. E vorba, dragi cititori, de lumea celor neajutorați, abandonați de familie și de societate, de lumea celor suferinzi și neputincioși, care se roagă la Dumnezeu să le pună capăt chinurilor și să treacă în lumea umbrelor…

Există o lume dramatică, abandonată, neluată în calculele celor care ne guvernează speranțele, o lume a durerii supreme, o lume însângerată, care ne semnalizează cât de aproape este sfârșitul umanității în această Românie a Nimănui și a Tuturor!

stefana si chiruDAR, DESPRE CE ESTE VORBA, OAMENI BUNI?

Un mai vechi prieten al Liniei Întâi, Marin Chiru (el însuși o victimă a unor patroni-politicieni fără Dumnezeu) ne-a implorat să inserăm în paginile ziarului nostru drama pe care o trăiește un fost camarad de muncă de-al său, care a rămas, recent, fără ambele picioare. Și care, ajutat de Marin Chiru, a bătut la ușile doctorilor legiști din Olt (este unul cu nume de fiară, căruia nu merită să-i dăm numele) pentru a-l încadra la categoria de infirmitate pe care o avea, această încadrare fiindu-i necesară la obținerea unei pensii, pentru a putea supraviețui. Cât de imbecil să fie un doctor, când te vede cu un picior tăiat și cu celălalt cangrenat și doar cu un fragment din laba piciorului, ca să-i spui că nu se încadrează la Gradul I de invaliditate? Am mai întâlnit astfel de cazuri și la Deveselu, și la Sâmburești, și la Slatina, însă acel doctor-fiară continuă să existe și să dea verdicte după cum vor mușchii lui.

Pe omul fără picioare îl cheamă Ilie Ștefana și este din comuna Perieți. Are 61 de ani, i-au murit părinți și un frate. Mai trăiesc unul dintre frații lui și o soră, ambii fără căpătâi, intoleranți și care se comportă urât cu fratele lor aflat în suferință. Iată ce ne spune Ilie  Ștefana, despre situația sa disperată:

„Locuiesc în comuna Perieți, la casa părinților mei. Într-o casă care pică pe mine. Curent nu mai am demult. În 2008, mi s-a tăiat un picior, din cauza artritei. Ieri (26 octombrie 2015 n.r.!) mi l-au tăiat și pe cel de-al doilea, care oricum nu mai era întreg. Din la laba piciorului îmi rămăsese in fragment și degetul mare. Am avut, până deunăzi, o pensie de doar 220 lei, și toate încercările mele de a fi  încadrat la Gradul 1 de invaliditate, ca să iau o pensie mai mare, s-au lovit de refuzul unui  doctor legist, care spune că sunt… sănătos! Eram atât de sănătos, că nu mai putea merge nici în cârje, fiindcă piciorul netăiat era afectat 90%. Noroc de un fost coleg de muncă, Marin Chiru (care și el a avut un accident de muncă și are ceva probleme cu picioarele) că m-a ajutat și a umblat pentru mine, până am obținut încadrarea la gradul de invaliditate corect, ca să pot lua o pensie mai mare.

Am făcut demersuri la Prefectură și la Primăria din Perieți, ca să mă ajute (fiind un caz social) să-mi repar casa și să-mi pun curent. Prefectura mi-a răspuns că problema mea nu ține de această instituție… Până la urmă, primarul din Perieți s-a oferit să mă ajute, dar am întâmpinat probleme din partea fratelui meu și a surorii mele. Nu vor să-mi semneze, ca să poată autoritățile să-mi conecteze casa la curentul electric, spunând că eu vreau să le iau moștenirea.

Fratele meu e bețiv, îmi fură mâncarea, face scandal și îmi sparge geamurile. Mă bate cu pietre. Am dat telefon la poliție, dar milițianul din comună m-a amendat tot pe mine, cu 20 de milioane de lei vechi. M-a amendat, pentru că am avut curajul să sun la 112, deoarece milițianul noastru n-a vrut să ia măsuri. A venit doar până la poartă, a vorbit cu fratele meu și a plecat. Iar frate-mio a continuat să mă înjure și să mă bată. Atunci am dat telefon la 112, iar milițianul m-a amendat. Am făcut recurs la Tribunal și pe 20 octombrie am fost la judecată. Aștept răspunsul să văd dacă scap de această amendă. Gândiți-vă, om fără picioare să umble prin judecăți. Noroc de prietenul acesta al meu, Marin Chiru, care-mi dă de mâncare și umblă cu mine peste tot!”

Iată, oameni buni, drama unui om al nimănui, fără picioare, scuipat și bătut de către fratele său bețiv, târât prin instanță de un polițist fără Dumnezeu (ca să nu spunem altfel). Ne întrebăm și noi: cum sunt tratate de către autorități, în țările  civilizate, astfel de cazuri extreme?

Redacția Linia Întâi îl felicită pe omul de omenie, Marin Chiru, care s-a dovedit a fi mult mai mult decât este nevrednicul frate al lui Ilie Ștefana. Marin Chiru este un creștin adevărat, așa cum ar trebui să fie și acel doctor cu nume de bestie, care poartă oamenii fără picioare pe drumuri!

LINIA ÎNTÂI

Permanent link to this article: http://linia1.ro/drama-lui-ilie-stefana-din-perieti/