Print this Post

Cici Constantin Oprea, primarul comunei Brastavățu:

Îmi doresc ca Brastavățu să devină o casă primitoare pentru toată lumea!

Primarul comunei Brastavățu, Cici Constantin Oprea, este economist de profesie. Și, ca orice economist, cu studii adevărate, domnia-sa are știința și capacitatea să administreze fondurile proprii, așa cum scrie la lege, dar să și inițieze proiecte pe fonduri europene, spre a aduce comuna Brastavățu la standardele civilizației pe care ni le impun vremurile.

O comună demnă de vremurile în care trăim se poate dezvolta doar cu o administrație coerentă, mai clar, cu un consiliu local format din oameni vrednici, atașați valorilor și interesului general al comunei, dar și cu un șef al Executivului local onest, patriot, bun cunoscător al legilor țării și, mai ales, care nu politizează administrația comunei.

Comuna Brastavățu îndeplinește, cu brio, aceste condiții, fapt ilustrat și de plurivalența culorilor politice ale consilierilor locali (8 PSD, 3 PNL, 1 UNPR și 1 ALDE, care trag toți la aceeași „căruță”), dar și de înțelepciunea cu care Cici Constantin Oprea s-a pus în slujba comunității sale, el aflându-se la al doilea mandat.

brastavatu primar opreaD-le primar, ce investiții aveți de finalizat din mandatul trecut și ce alte intenții de investiții pentru acest mandat?

În mandatul anterior s-au finalizat o bună parte dintre investițiile pe care le-am avut în derulare. Cum ar fi: Asfaltare 1,8 km, DC 131 care leagă comuna de drumul național, cu ieșirea spre Caracal și Corabia, Căminul Cultural, care a fost finanțat prin Compania Națională de Investiții, Alimentarea cu apă în satul Crușovu, Alimentare cu apă în Brastavățu, finalizată în proporție de 99%, lucrăm la branșare. Aceste sunt proiectele mari, la care se adaugă, bineînțeles, reabilitări de școală și multe, multe altele.

Ca obiective, avem asfaltarea a 18 km de drumuri, în cadrul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Brastavățu-Grădinile-Studina, al cărei președinte sunt. Contractul de finanțare este semnat din octombrie 2016, pe fonduri europene.

Pe fonduri guvernamentale, pe Ordonanța fostă 28, actuală 6, avem, în primul rând, Reabilitarea, modernizarea și dotarea Școlii Gimnaziale Brastavățu, Extinderea rețelei de apă în satul Crușovu, Canalizarea în satul Crușovu și 10 km de asfalt, în toate cele trei sate ale comunei.

brastavatu piata agroLa investiții finalizate, țin să remarc Reabilitarea și modernizarea Pieței Comunale, care a fost făcută tot cu fonduri europene, în anul 2015. Achiziționarea unei mașini de Pompieri, tot pe GAL, pe fonduri europene, locuri de joacă pentru copii în cele trei sate. Au fost o serie de obiective atinse și finalizate cu succes.

brastavatu camin culturalAți menționat un cămin cultural. Aveți și activități culturale?

Căminul Cultural, care este chiar lângă primărie, a fost finalizat, recepționat în mai 2016. Avem activități culturale din plin. Vrem să atingem performanța cu copiii din școală și din comună. Începem o colaborare cu profesorii instructori și vrem să înființăm „Călușarii Brastavățului„ – cum au și celelalte localități prietene, precum și o formație de muzică populară „Brastaviceanul”. Sunt atâtea datini de repus în circulație!

Natalitatea este în scădere și la dvs.?

Din păcate, trendul este descrescător, ca în tot mediul rural din țară. În urban este cu totul altceva. Și noi suntem atinși de acest flagel descendent al populației. Dintr-o populație de peste 5000 de locuitori suntem acum la 4700.

Și atunci se mai păstrează școlile, structura încadrărilor la școală, profesorii?

În comuna Brastavățu am avut trei școli gimnaziale: Brastavățu, Crușovu – care încă mai există, pot să spun, cu eforturi – și o școală în cătunul Gara Vișina, care – din păcate – din cauza depopulării s-a autodesființat, cu mai bine de 15 ani în urmă. Deci, au rămas două școli și două grădinițe: Bratavățu și Crușovu.

Am reușit tot timpul să plătim transportul profesorilor. Nu au avut neapărat banii la timp, dar niciodată n-au fost pe locul doi: cum am avut banii le-am dat. E un efort și pentru ei!

Din punct de vedere economic, de unde mai atrageți bani pentru bugetul comunei, în afară de fondurile proprii?

În afară de fondurile proprii, pe care ne chinuim să le strângem de la populație, sunt fondurile de la Consiliul Județean, cele care ne ajută, în funcție de nivelul localității, de la Finanțele Naționale, pentru sumele defalcate, și pentru investiții tragem tare pentru proiecte, prin Guvernul României, prin Ministerul Dezvoltării, și fondurile europene, prin AFIR Craiova.

Avem firme cu o pondere mai mare la bugetul localității în domeniul agricol, mai mult. Deținem peste 7000 ha de teren extravilan. Ușor, ușor terenurile s-au comasat, luându-se în arendă de către fermieri și persoane fizice autorizate. O bună parte din bugetul localității o atragem de la aceste firme.

Au învățat micii fermieri să acceseze fonduri europene?

Da! Și acest lucru se vede. Tot timpul i-am ajutat, tot timpul am avut firme de consultanță în domeniu. Se observă că au dat înainte!

Vorbeați, cu ceva ani în urmă, de o investiție piscicolă. Ce ne puteți spune?

Avem o baltă comunală cu un luciu de apă de peste 27 de ha, între Brastavățu și Crușovu. Baltă care a fost concesionată, încă din anul 2006, unui agent economic care – din păcate – în ultimii 7-8 ani nu și-a mai onorat obligațiile contractuale, gen redevență, impozitele pe luciul de apă, pe terenul pe care l-a concesionat.

Mai mult decât atât, nu a mai respectat nici clauzele contractuale, în ceea ce privește investiția efectivă. Lucru care ne-a determinat, atât pe mine cât și Consiliul Local, să întreprindem tot ceea ce poate întreprinde pentru a-l determina să-și respecte clauzele contractuale. L-am invitat în consiliu, i-am întins o mână, degeaba. Am ajuns în instanță! Avem o hotărâre în favoarea noastră, în vederea rezilierii. Așteptăm termenul de recurs!

I-am întins o mână. Am vrut să facem un parteneriat public-privat, agent economic-localitate, n-am avut cu cine, am demarat acțiunea în judecată.

Câte dosare aveți la Legea 416, privind venitul minim garantat?

Din 120 de dosare pe care le-am avut într-un moment de vârf, ca să zic așa, acum avem 56. Am înjumătățit, din diverse motive. Primul ar fi pentru neprezentarea la munca în folosul comunității. Mulți dintre cei îndreptățiți la ajutor social au plecat în străinătate, alții s-au angajat.

Care este structura politică a consiliului local?

Structura politică a consiliului local este ca și în mandatul anterior. Avem 8 consilieri PSD, 3 – PNL, UNPR – 1 și ALDE – 1.

Fostul primar mai este în vreo structură?

Fostul primar este în structura PNL. Este un consilier activ și ne înțelegem chiar bine.

D-le primar, aveți prim-ministru, aveți guvern, aveți un președintele al consiliului județean tânăr și destoinic… Ce vă lipsește, totuși?

Oriunde este loc de mai bine, oricând. Avem voință, avem putere de muncă, dar ca la oricare primarie unde ați fost, ducem lipsă de bani. Și ne cam omoară birocrația, mai precis metodologia.

Un mesaj către cetățenii comunei…

Am venit cu gânduri de a face lucruri bune în localitate. Îmi doresc ca Brastavățu să devină o casă primitoare pentru toată lumea. Să aibă încredere că tot ceea ce am promis se va realiza. Și zi și noapte voi depune toate eforturile să se materializeze tot ceea ce am spus.

Dumitru SÂRGHIE

brastavatu masina pompieri

Permanent link to this article: http://linia1.ro/imi-doresc-ca-brastavatu-sa-devina-o-casa-primitoare-pentru-toata-lumea/