Print this Post


Ion Crețeanu a scos la lumină volume întregi de poezie populară oltenească și a îmbogățit tezaurul României cu opere remarcabile

În ceea ce privește conducerea Ansamblului Profesionist «Doina Oltului» din Slatina, un lucru se desprinde limpede, ca apa de izvor: impostura și-a luat zborul pe alte meleaguri. Spunem acest lucru pentru că Ion Crețeanu nu cântă pentru el însuși. El plânge, prin cântecele sale, frumusețea prigonită a lumii. Cântă ca și cum frumusețea morală din noi nu ar fi nestrămutată, de parcă ar fi la locul ei. În fapt, cântecele sale, sunt imnuri închinate frumuseții morale primordiale a poporului român.

Spune Ion Crețeanu: «Briliantele aceste pe care le găsesc, de-a pururi, în popor le șlefuiesc și le port cu mine, așa cum port baladele pe care le-am descoperit în urmă cu 30 și ceva de ani. Se dă o mare bătălie între mine și bombardamentul din exterior, care are tendința de a ne strica sufletele și urechea. Însă este destul să asculți o săptămână ceea ce a cântat Maria Lătărețu, de la 17 ani până a murit, și atunci o să te izbăvești. Ascultând-o pe Maria Lătărețu, altfel o judeci pe Maria Tănase! Lătărețu vine de acolo, de pe brazdă, e puritate absolută a trăirii, în curăția sufletului. E adevărat că Maria Tănase a transfigurat cântecul românesc. Am toată admirația pentru ea, dar dacă vrei să vezi cântare țărănească mergi la Maria Lătărețu și la rapsozii din vatra satului.

Cum să cânți prost, când Grigore Leșe există? Cum să nu-ți respecți valorile tradiționale, când la Cezieni de Olt trăiește încă rapsodul Constantin Ghican? Nea Costin, cum îi spun toți, este un apostol, un dascăl, care are ce lăsa în urma sa. Cum să nu-ți vibreze inima când asculți lăutari ca Mircea Enache, cântând la vioară, ori ca Nițu Voinescu din Greceștii Doljului, căruia i-am pus, recent, o floare și o lumânare la mormânt? Ca nea Iacobiță de la Ostroveni sau Florea Dragu de la Dăbuleni?

De la ei am învățat multe, ei sunt lecția imensă pe care trebuie să ne-o însușim și, prin ei, trebuie să ne regăsim drumul. Trebuie să ne bucurăm că în această mare de impostură, existentă în politica și viața socială a României, poporul român mai reușește – măcar în muzica tradițională, în muzica autentică de vatră, să scoată valorile la suprafață. Modelele! Acestea sunt la îndemâna noastră, fiindcă, astfel de oameni sunt într-o mână cu neamul nostru și în cealaltă mână cu Dumnezeu.

Dumnezeu mi-a dat puterea să cânt plângând, mi-a dat puterea să trec peste orice tentație mercantilă. Mă mai încearcă Dumnezeu și pe mine, așa cum le-a încercat pe Iov și, cu fiecare încercare dură, mă simt mai curat, mai luminat… Minunea rară și prețioasă a lucidității poporului român este că – în astfel de vremuri huliganice – rezistăm ca popor. Rezistăm grandios, fie și prin muzica din vatra satului…»   

Ne veți întreba, stimați cititori: ce are talentul cu moralitatea? Păi, are… Fiindcă, un impostor, un neprofesionist va fi întotdeauna tentat să-și păcălească semenii, să facă tot felul de prestidigitații financiare, atunci când este pus în capul trebii, să-și perfecționeze impostura, limbajul și viclenia, tocmai pentru a-și acoperi neprofesionalismul și incompetența. S-a dovedit, de-a lungul timpului, în cele mai multe cazuri, că un profesionist este un om moral.

Așadar, Ion Crețeanu este, deopotrivă, și profesionist și moral, iar soluția conducerii Consiliului Județean Olt de a-l numi la conducerea Ansamblului Profesionist «Doina Oltului» a fost una salutară. Una în favoarea viitorului acestei instituții, care ne-a făcut cunoscută țara pe meridianele lumii.

Dar despre profesionalismul și moralitatea lui Ion Crețeanu (ca să nu fie dezordine și haos în mintea detractorilor săi) să-i lăsăm și pe alții să vorbească, pentru ca noi să nu fim acuzați de subiectivism. Iată în ce careu de ași este încadrat conjudețeanul nostru Ion Crețeanu de către reputații specialiști ai Societății Culturale «Aur pentru România».

bocsa lese zamfir creteanu liVă prezentăm patru interpreți ai cântecului tradițional, de care încă ne mai bucură pământul și cărora, le dorim ani mulți și sănătoși:

!!!GRIGORE LEȘE este un cunoscut interpret de muzică tradițională românească din zona Țării Lăpușului, România. A absolvit Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj, Facultatea de Interpretare (fagot). Este doctor în muzică și profesor asociat la Facultatea de Litere a Universității din București și la Universitatea de Muzică București. Repertoriul lui este constituit din melodii vechi, provenind din folclorul autentic al zonei și marcând evenimente importante din viața omului. Grigore Leșe cântă și la diverse instrumente muzicale.

!!!IOAN BOCȘA este un interpret de muzică tradițională ardelenească, profesor universitar în Cluj-Napoca și foarte des întâlnit în calitate de jurat prin festivalurile de cântec popular. Repertoriul acestuia este astăzi cântat și reinterpretat de tânăra generație. Maestrul Ioan Bocșa este creatorul multor șlagăre precum: „Ană, zorile se varsă” sau „Dorul m-o purtat”. Actualmente, este și coordonatorul Ansamblului Icoane, din Cluj.

!!!GHEORGHE ZAMFIR este un naist virtuoz și compozitor român. Exprimându-se artistic printr-un instrument aproape uitat (naiul, numit și fluierul lui Pan), reușește să cucerească aplauzele întregii planete. Modifică forma, construcția și tehnica naiului, lărgindu-i considerabil paleta de interpretare. Introduce naiul în toate stilurile și genurile muzicale, revoluționând sunetul la scară universală și aducând naiul în atenția publicului modern.

!!!ION CREȚEANU este un rapsod popular și interpret de cântec tradițional din zona Oltului – Romanați. Este printre puținii dacă nu chiar sigurul rapsod valoros al Olteniei. A scos la lumină volume întregi de poezie populară oltenească și a îmbogățit tezaurul României cu opere remarcabile. Este o prezență uimitoare și un adevărat profesionist la fiecare apariție unde, niciodată nu vine neînsoțit de cobza acestuia, la fel de valoroasă.

(Societatea Culturală Aur pentru România)

Dumitru Sârghie

Permanent link to this article: http://linia1.ro/ion-creteanu-a-scos-la-lumina-volume-intregi-de-poezie-populara-olteneasca-si-a-imbogatit-tezaurul-romaniei-cu-opere-remarcabile/