Print this Post

Horațiu Buzatu, arhitect, fost deputat liberal, monarhist:

La Dolj, liderii locali ai Opoziției sunt dependenți de bunăvoința PSD!

Domnule Buzatu, Alteța Sa Regală, Principele Nicolae, este un tânăr extrem de iubit de către fanii regalității, mulți dintre aceștia fiind revoltați de excluderea sa din Familia Regală. Până la această oră, se știe exact de ce Regele Mihai I a acceptat ca nepotul Său să fie exclus din linia de succesiune a Familiei Regale?

Mă număr printre fanii Principelui Nicolae și am avut plăcerea să-i fiu gazdă în mai multe rânduri, cu ocazia evenimentelor organizate de Casa Regală a României sau chiar a noastră, a simpatizanților monarhiști din Craiova. Îmi amintesc cu multă bucurie de vizita Principelui în satul Salcia din comuna Argetoaia, unde preotul satului descoperise un portret al Regelui Mihai pictat în biserică, sau de întâlnirile cu școlarii, în cadrul proiectului „Cărțile Copilăriei” și, desigur, multe altele.

De fiecare dată, am constatat că Principele era foarte simpatizat, atât de cei foarte tineri cât și de adulți. Emana multă căldură sufletească și, cu tot rangul său nobiliar, era foarte apropiat de toți cei din jurul său.

horatiu buzatu net liDin acest motiv, am fost cu adevărat consternat, atunci când am aflat decizia MS Regele cu privire la modificarea liniei de succesiune a tronului precum și de retragerea titlului de Principe, care îi fusese acordat în 2010, la împlinirea vârstei de 25 de ani. Știu, unii dintre simpatizanții săi au fost revoltați la aflarea veștii, ba chiar au pornit o serie de speculații pe această temă. Pe de altă parte, trebuie să ținem cont că titlurile membrilor Casei Regale a României, precum și Ordinea de Succesiune sunt stabilite de șeful Casei Regale, iar în momentul deciziei, poziția respectivă era ocupată chiar de Majestatea Sa, Regele Mihai.

În ce mă privește, respectul nețărmurit pe care îl port memoriei Regelui mă împiedică să iau în dezbatere sau să comentez decizii atât de importante. Cred și sper că timpul va lămuri toate neclaritățile, iar înțelepciunea tradițională a Casei Regale a României va fi un factor determinant, în tot ce se va întâmpla de aici înainte.

Zilele trecute, de Ziua Regalității și a Independenței, Familia Regală a organizat, cu fast, un „Garden Party” la care Principele Nicolae nu a fost invitat. Cum și unde a sărbătorit Alteța Sa Regală și soția sa, Alina Binder, Ziua Regalității și Ziua Independenței?

În spiritul celor arătate mai sus, am să vă rog să fiți de acord ca să folosim de aici înainte apelativul d-l Nicholas Medforth-Mills, atunci când ne referim la nepotul Regelui Mihai.

Așadar, din câte știu, domnia-sa a petrecut ziua de 10 Mai în comuna Pecica din județul Arad, la invitația Asociației „Amicii Regelui Mihai”. Acolo s-au organizat mai multe festivități, inclusiv un concert al Filarmonicii din Arad găzduit de Casa de Cultură din localitate. Ca să fiu sincer, m-aș fi bucurat să-l revăd pe dl. Nicholas Medforth-Mills la Palatul Elisabeta. Nu s-a întâmplat și nu știu dacă a fost invitat sau nu. Dar, așa cum spuneam mai devreme, sper că timpul ne va ajuta pe toți să găsim soluții: pe noi, simpatizanții monarhiei, să avem răbdare, pe dânșii, membrii Casei Regale, să aibă înțelepciune.

Credeți că îndepărtarea lui Nicholas Medforth-Mills din linia de succesiune, operațiune care este străină literei și spiritului regalității Românești a fost, cu adevărat, decizia Regelui sau a fost influențată de anumiți intruși care urmăresc, în fapt, distrugerea Monarhiei?

Înainte de a vă răspunde la întrebare, aș vrea să ne reamintim că, în istoria Casei Regale a României, au mai existat controverse în chestiunea liniei de succesiune. După cum știm, acestea au fost provocate de Carol al II, ca urmare a căsătoriei sale morganatice cu Zizi Lambrino, chiar dacă Statutul Casei Regale nu permitea așa ceva. Ulterior, căsătoria Regelui a fost anulată de o decizie Tribunalului Ilfov, dar copilul născut în urma acestei relații a provocat o serie de controverse, parte din ele rămase nelămurite până astăzi.

Revenind la întrebarea dvs., voi afirma că nu am niciun motiv să cred că decizia Regelui Mihai referitor la scoaterea lui Nicholas Medforth-Mills din linia de succesiune și retragerea titlului a fost luată fără discernământ. Dimpotrivă, Regele Mihai era un om recunoscut pentru cât de mult cumpănea orice hotărâre și sunt convins că și de această dată a procedat la fel.

Domnule Buzatu, din câte știu, sunteți un adversar neînduplecat al actualei coaliții politice PSD-ALDE-UDMR, aflate la putere. Cum se face că vicepreședintele Mișcării pentru Regat și Coroană, istoricul și arheologul Marius Oprea, membru CNSAS, a fost și este susținut de Călin Popescu Tăriceanu, unul dintre „arhitecții” dezastrului românesc actual?

Îl cunosc destul de bine pe d-l Marius Oprea și pot să vă spun că, înainte de a fi un istoric de excepție, este un om extraordinar. M-a impresionat dăruirea de care dă dovadă, puterea de muncă, analizele pe care le elaborează, timpul pe care îl petrece pe șantier aproape fără încetare. Fiind un om atât de dedicat muncii sale, cred că ar fi o greșeală să-l considerăm un om politic, membru activ într-un partid, fie și partidul domnului Tăriceanu.

Eu îl privesc ca pe un istoric foarte implicat în descifrarea istoriei noastre recente, iar contribuțiile sale în această direcție nu pot fi neglijate. Faptul că, peste toate acestea, a decis să fie membru ALDE, este o decizie personală la care cred că a contribuit și relația lor mai veche, de pe vremea guvernului Tăriceanu, când Marius Oprea a fost președintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc.

Ce ar mai fi de spus, domnule Buzatu, cu referire la visul de aur al monarhiștilor adevărați din România, anume recunoașterea în linia de succesiune a Casei Regale a domnului Nicholas Medforth-Mills?

Părerea mea este că visul monarhiștilor din România nu trebuie să se lege de anumite persoane, ci de instituția monarhiei. Mai precis, consider că un adevărat obiectiv poate fi restaurația monarhiei, ca formă legitimă de guvernare a țării. Dar pentru ca un astfel de obiectiv să fie atins, avem nevoie de conciliere și de eforturi conjugate. Să nu uităm că actuala Constituție a României nu permite nici măcar un referendum pe tema formei de guvernământ.

Pe de altă parte, aș vrea să observăm că în această perioadă se vorbește despre mai multe referendumuri de modificare a Constituției. Avem inițiativa Coaliției pentru Familie care a strâns circa trei milioane de semnături pentru modificarea art. 48, care definește întemeierea familiei. Mai avem și inițiativa USR, care dorește modificarea Constituției, astfel încât persoanele condamnate penal să nu mai poată ocupa funcții de conducere în statul român. Iată de ce, poate ar fi un bun prilej pentru monarhiștii din România să pretindă modificarea articolului 152 din Constituție, cel care nu permite revizuirea formei de guvernământ. Atenție, modificarea acestui articol nu va însemna revenirea la monarhie ci doar va da posibilitatea consultării populației cu privire la forma de organizare a statului.

În altă ordine de idei, până unde credeți că va merge Dragnea, cu ciracii săi, în mutilarea Legilor Justiției?

Este evident că Dragnea nu are alt scop decât transformarea Legilor Justiției într-o formă fără fond. Cred că a devenit clar pentru toată lumea că, de un an și jumătate, efortul integral al coaliției PSD-ALDE nu merge în direcția aplicării programului de guvernare aprobat de Parlament, ci doar către modificarea Legilor Justiției. Nu mă îndoiesc că Dragnea va merge înainte fără să țină cont de nimic: nici de protestele din stradă, nici de avertismentele venite din străinătate. Este la fel de adevărat că nu aș paria pe succesul său. Cu tot asaltul PSD-ului, reduta statului de drept continuă să reziste.

Rămâne de văzut ce se va întâmpla după schimbarea din funcție a d-nei Kovesi, care – după cu știm – trebuie să aibă loc la termenul prevăzut de lege, în cursul anului viitor. De asemenea, în această ecuație mai avem o necunoscută: decizia Curții Supreme în dosarul angajărilor fictive din Teleorman. Dar asta o vom ști în curând.

Ca fost liberal, cum vedeți actuala formulă de conducere centrală a PNL și ce șanse are acest partid să conducă, în viitorul apropiat, România?

Trebuie să precizez că sunt un liberal, nu un fost liberal, chiar dacă nu sunt membru PNL. Liberalismul este o doctrină politică, un curent ideologic pe care îl împărtășesc fără nicio ezitare. La nivel central, observ eforturile pe care le face d-l Ludovic Orban și le apreciez. În mod special mă bucură faptul că a reușit să atragă în echipa sa câțiva teoreticieni de marcă ai gândirii liberale românești contemporane. Mă gândesc la d-nii Bogdan Glăvan, Cristian Păun, Vlad Topan, Tudor Smirna, Ovidiu Neacșu și alții, împreună cu care a început o serie de conferințe naționale despre liberalism și despre soluțiile pe care le poate aduce calea liberală. Cu această ocazie, vă semnalez și prima conferință: Iași, 17 mai.

De ce un județ ca Doljul, cu o istorie atât de bogată și măreață, este atât de roșu din punct de vedere politic?

Este mult de vorbit despre asta, dar pe scurt, putem spune că Doljul este „roșu” din cauza absenței opoziției. Nu este un reproș pe care să-l fac cuiva, dar opoziția noastră nu există, pentru că, în loc să lupte cu puterea, a ales o cale mai confortabilă și se complace într-un soi de concubinaj.

În multe situații, liderii locali ai opoziției sunt dependenți de bunăvoința PSD. Pentru unii este important să mai „apuce” un contract cu vreo instituție a statului sau cu vreo primărie pesedistă. Pentru alții este și mai important să-și angajeze o rudă, un prieten, un coleg… Cum atât județul cât și orașul sunt controlate de PSD, rezultatele sunt previzibile: opoziția absentează de la dezbaterea marilor probleme ale comunității, iar când totuși este prezentă, temele alese sunt mai degrabă marginale.

Dumitru Sârghie

Permanent link to this article: http://linia1.ro/la-dolj-liderii-locali-ai-opozitiei-sunt-dependenti-de-bunavointa-psd/