Print this Post


Muzeul Satului din comuna Izbiceni

Este un fapt unanim recunoscut că Izbiceniul este una dintre cele mai importante localități ale județului Olt, în care actul cultural se află la înălțime. Hărnicia și frumusețea morală a oamenilor de aici, mari cultivatori de legume, au creat aici – de-a lungul timpului –  un areal spiritual, pe care – cu responsabilitate și patriotism – l-a întreținut și l-a ridicat la „temperaturi înalte” actualul primar Mircea Velica, împreună cu echipa sa.

Am vorbit despre Centrul Cultural „Tudor Gheorghe” din Izbiceni, despre Școala și Grădinița de aici, despre Conacul boierilor Rioșanu…

gabriel voinea

Gabriel Voinea

Hărți din Arhivele Naționale

„La intrare, găsim două hărți luate din Biblioteca Națională, din Arhivele Naționale, cu ajutorul d-nei director Paula Popoiu, de la Muzeul Satului din București. Cea cu care avem o strânsă colaborare pentru tot ceea ce înseamnă proiectul acestui muzeu.

Muzeul este împărțit pe mai multe secții: sala de spiritualitate, sala de etnografie, sala de audiție a maestrului Tudor Gheorghe, holurile – care sunt pline de expoziții și o sală de expoziții temporare. Toate acestea sunt în partea pavilionară. În curte, găsim o biserică, o reproducere din sec. XV-XVI, un bordei care este tot din sec. XV. Mai avem de construit o gospodărie din secolul XVIII, cu toate acareturile. Biserica este specifică zonei Romanați.”

Spovedania pe petic

„În sala de spiritualitate, ne axăm pe momentele spirituale ale localității. Aici găsim, începând de la catapeteasma din Biserica cea mare, unde se slujește în prezent. Avem scoase în evidență obiceiurile și tradițiile din zona noastră, și anume „spovedania pe petic”, un obicei unic în țară. Tinerii căsătoriți de un an de zile vin în duminica Floriilor la biserică și se spovedmuzeu izbiceni 3esc pe un ștergar sau pe un petic alb, toți îmbrăcați în ginere și mireasă, de această dată, fără alai. Un alt obicei care este găsit și în alte localități, și anume „hora de pomană”. De această dată, tinerii necăsătoriți care mor li se face în a doua sau a treia zi de Paște, o horă de pomană, unde vin tinerii și servesc o prăjitură, un suc, în cinstea celor care au trecut la cele veșnice. Aici avem și primele documente sau hrisoavele din biserica cea mare, unde sunt trecuți toți preoții care au slujit, documente pe care le deține, practic, episcopia, pentru că o parte din arhivă a dispărut. Este trecut și un preot din Izbiceni care nu a slujit. De remarcat este faptul că este tatăl primului director de la Școala de Băieți din Izbiceni. Mai avem Sfintele Moaște, donate de Preasfințitul Sebastian, episcopul Slatinei și Romanațiului, urmând ca, pe viitor, să mai strângem obiecte. Încă nu este definitivată sala, dar, în proporție de peste 80%, este gata.”

muzeu izbiceni 4Fotografii donate de Boierul Rioșanu

„Sala de etnografie. Aici regăsim tot ceea ce înseamnă etnografie la nivelul comunei Izbiceni, începând de la război de țesut, porturi populare, tot ce înseamnă materiale și tot ce se folosea la războiul de țesut. De remarcat sunt fotografiile – reproduceri după cele originale, de prin anul 1900, ele fiind donate de boierul Rioșanu. Cele originale sunt în depozit, întrucât nu pot fi expuse, ca să nu se degradeze. Avem un port popular specific zonei noastre, când mergeau oamenii la lucru și lada de zestre, războiul de țesut de care am amintit, și un costum de călușar specific zonei. Mai găsim niște fotografii tot din jurul anilor 1900, se observă batoza de treierat cu vaporul, care era acționată printr-o curea, aveam și vânători în zona Izbiceniului. Boierul Rioșanu, cel care strângea bătrânii din sat, înțelepții satului, care, în fiecare duminică, după slujbă, veneau la boier și-și spuneau problemele pe care le întâmpinau în sectorul în care se aflau, și acesta le rezolva, în limita posibilităților. Pe partea cealaltă, avem toată familia Rioșanu, boierii care au fost pe moșia Izbiceniului. Jos, regăsim acte de împroprietărire, în original.”

Rudolf Kuttesch – un artizan al expozițiilor temporare

„Sala de expoziție temporară… Suntem deja la a treia expoziție. Aici pot spune că ne ajută foarte mult copiii din cadrul Școlii Gimnaziale Izbiceni, cu care avem o colaborare foarte bună, atât cu copiii, cât și cu cadrele didactice. D-l prof. de desen Rudolf Kuttesch este cel care îi coordonează foarte bine pe copii. Acum, avem o expoziție specifică obiceiurilor străvechi din zona noastră. Am avut o expoziție de Paște, anul trecut. Urmează să mai facem o expoziție în apropierea Paștelui.”

muzeu izbiceni 2Tudor Gheorghe și copiii din Izbiceni

„Sala de audiție a lui Tudor Gheorghe, unde toate obiectele care se regăsesc în cadrul acestei săli sunt donate de maestrul Tudor Gheorghe, începând de la primul costum, cu care a debutat pe scenă, la Teatrul Național din Craiova, în 1979. La scurt timp după debutarea ca interpret, a venit la Izbiceni, unde a susținut un concert, în urma căruia a plecat, cu copiii din cadrul comunei Izbiceni, plăcându-i foarte mult cum se descurcă, cum cântă. A plecat la un turneu prin țară, care s-a numit „Tudor Gheorghe și copiii de la Izbiceni”. De atunci, maestrul Tudor Gheorghe și-a sudat o legătură foarte strânsă cu locuitorii comunei. După Revoluție, Mircea Velica, în momentul când a venit ca primar al comunei, a reînnodat legăturile cu d-l Tudor Gheorghe. În urma hotărârii de a numi Centrul Cultural Tudor Gheorghe, care-i și poartă numele, la înființarea muzeului, i s-a propus să i se acorde o sală ca expoziție în cadrul muzeului. Maestru a reacționat imediat și și-a donat o parte dintre obiectele personale, urmând ca, pe viitor, să ne doneze și altele.”

Îmbinarea în coadă de rândunicămuzeu izbiceni biserica

„Biserica din lemn este o reproducere din secolul XV, făcută în stilul romănățean. Meșterii care au contribuit la ridicarea bisericii sunt din Maramureș, au lucrat după un proiect făcut de Muzeul Satului, specific zonei noastre și a secolului respectiv. Îmbinarea este în coadă de rândunică, cu cuie de lemn, existând la construirea acestui locaș și cuie de fier. Este acoperită, în totalitate, cu șindrilă spartă, cum se făcea odată. Altarul este făcut, în totalitate, din lemn, pe jos, fiind piatră de râu. În primăvara aceasta, urmează să-l terminăm, mai avem de pus pe jos puțină piatră și pictura, urmând să trecem la sfințire.”

LINIA ÎNTÂI

Permanent link to this article: http://linia1.ro/muzeul-satului-din-comuna-izbiceni/