Print this Post


PAN VIZIRESCU – DESTIN TRAGIC SALVAT PRIN CREAȚIE

Județul Olt este un tărâm românesc încărcat de o istorie culturală fascinantă, încă nepusă în valoare de culturnicii zilei, iar Slatina este un oraș printre ale cărui mari personalități pe care le-a dăruit posterității se află și cărturarul naționalist Pan Vizirescu. E obligatoriu și moral ca ultimului mare gândirist al României să-i pună cineva în valoare opera, personalitatea, precum și contribuția sa la dezvoltarea limbii române. De aceea, Studiul monografic pe care-l am în vedere în viitorii trei ani și care se intitulează „Pan Vizirescu – Destin tragic salvat prin creație” (acesta făcând și obiectul unei teze de doctorat) este un demers util noilor generații, junimii Oltului și nu numai, pentru a cunoaște opera acestui român integral, care a stat ascuns de gloanțele bolșevismului, în podul unei case din Slatina, cale de 23 de ani. Fenomen unic în istoria literaturii române și poate a lumii.

pan vizirescu net liIpoteza acestei cercetări științifice este dată de existența unei opere literare autentice, originale, care a asigurat în condiții potrivnice fenomenul de continuitate al limbii române. Opera publicată a lui Pan Vizirescu, înainte și după „abolirea Monarhiei” (ca să utilizăm o formulă comunistă), până în anul 2000, când acesta a plecat la stele (poezie, teatru, proză, articole culturale, sociale, de critică și note memorabile în revistele Gândirea, Bilete de papagal, Familia, Muncitorul Național Român, Floarea de foc etc., înregistrări radio și video, conferințe, prelegeri, critică literară, comentarii și diverse alte genuri de însemnări din epoca lui Carol al II-lea și cea a „marilor ticăloși”) sunt o chezășie a patriotismului, talentului și statorniciei unui mare creator plecat de jos de tot, din Branețul Oltului nostru secular.

Printre depozițiile și mărturiile pe care le voi consemna în această lucrare de căpătâi, un fragment important va fi acela al sintezei interviului luat muzei scriitorului, poeta rondelurilor și sonetelor, Claudia Voiculescu, care trăiește în București și care și-a urmat Maestrul la majoritatea manifestărilor culturale (cenacluri, conferințe, simpozioane literare), toate puse la cale în boema bucureșteană, de slătineanul nostru, dimpreună cu ultimii aristocrați ai românismului, care mai supraviețuiseră închisorilor comuniste și ororilor Securității ceaușiste. Avem în vedere și mărturiile Marilenei Rotaru, ziarista Regelui Mihai I, precum și cartea de interviuri a lui Zoltan Röstaș, „Strada latină nr.8”, dar și multe alte surse de documentare inedite, pe care le am la îndemână.

Voi folosi metode de cercetare, precum analiza intrinsecă a textelor marelui scriitor român, analogii, comparații, asocieri, prezentând astfel cititorilor o viziune sintetică a operei sale. Un studiu de caz care se impune este acela al unui text tulburător și revelator, apărut în 1928, în „Bilete de papagal”, text intitulat „Din scorbură”, și semnat cu pseudonimul Sandu Plavie. Majoritatea textelor sale sunt impregnate de un concept autohtonist luminos, intitulat în epocă „Naționalizarea idealurilor românești”, brevetat fiind de Constantin Rădulescu Motru.

Vom prezenta, dragi cititori, și contextul istoric și social în care Pan Vizirescu și-a desfășurat activitatea scriitoricească, de profesor și de șef de cabinet al altui mare profesor, scriitor, ziarist și patriot român, Nichifor Crainic, care a fost ministrul propagandei în Guvernul Antonescu. Acest capitol se va numi simbolic „Viața și activitatea. Drumul spre labirint” și va puncta sintetic epocile pe care le-a traversat Pan Vizirescu, anume perioada interbelică, apoi cea totalitară, comunistă, dar și epoca marilor emanați post decembriști, noi cei de azi având privilegiul de a-l fi cunoscut pe marele moralist în carne și oase, Sfinxul de la Bârza plecând în eternitate, la vârsta de 97 de ani, în anul de grație și dizgrație 2000. Generația lui a străfulgerat istoria României și poate reprezenta un reper moral pentru tineretul studios și patriot al României noastre de azi, aflate pe buza prăpastiei. Generația lui Pan Vizirescu a promovat prin cultură și religie înaltele idealuri românești, făcând acest lucru sub amenințarea călăilor staliniști.

Vom pune opera marelui nostru slătinean în lumina gândirii unor înalte personalități științifice, jurnalistice, literare, filosofice, precum Dimitrie Gusti, Nae Ionescu, Petre Pandrea, Pamfil Șeicaru, Eugen Ionesco (iată, alt slătinean uriaș) Emil Cioran, Radu Gyr, I.D. Sârbu, Vasile Voiculescu, Ion Pillat, Constantin Rădulescu-Motru, Nichifor Crainic etc. Vom demonstra că opera publicată și nepublicată a slătineanului nostru este un adevărat tezaur literar, iar lucrarea în sine va reprezenta un act de justețe istorico-literară. Vom lua în calcul și studierea documentelor de la CNSAS, cu privire la Pan Vizirescu, dar și ale unui alt scriitor slătinean, ucis de Securitate, pe trecerea de pietoni, în anul 1979, anume Demetru Iordana, cel care a lăsat posterității romanul „Fata doctorului Ambrozie”, făcând o paralelă între cei doi… Bineînțeles, păstrând proporțiile și ținând cont de calibrul literar mult mai înalt al lui Pan Vizirescu.

Așa să-mi ajute Dumnezeu!

Dumitru Sârghie

Permanent link to this article: http://linia1.ro/pan-vizirescu-destin-tragic-salvat-prin-creatie/