Print this Post


POVEȘTI ȘI POVESTIRI ADEVĂRATE, ÎN „ANOTIMPURILE SLATINEI”, DE PROF. ELENA SÂRGHIE

Aproape de finalul anului trecut, în ziua de 20 decembrie, începând cu ora 17, Biblioteca Județeană „Ion Minulescu” din Slatina a găzduit lansarea cărții „Anotimpurile Slatinei” (Povești și povestiri slătinene), semnată de prof. Elena Sîrghie. Într-o atmosferă patriarhală, dominată de un autentic patriotism local, aproape  100 de slătineni au participat la această manifestare de suflet, girată de Primăria Slatina, Asociația Ecologia Bunului Simț, Editura Arena Artelor și Biblioteca Județeană Ion Minulescu din Slatina.  Au luat cuvântul, pe lângă Dumitru și Elena Sîrghie, cei direct implicați în acest proiect finanțat de Primăria Slatina, prof.dr. Aurelia Grosu, prof. dr. Laurențiu Guțică, prof. Dumitru Nica, precum și ec. Vlad Iovu, vărul celebrului cântăreț de operă Antonius Nicolescu.

Cartea „Anotimpurile Slatinei”, apărută la Editura „Arena Artelor”, cu sprijinul Tipografiei Hoffman, vine armonios în completarea celorlalte volume semnate tot de Elena Sîrghie, volume care întregesc ciclul „Povești și povestiri slătinene”, dedicate istoriei și spiritualității orașului nostru secular: „În spatele zidurilor”, „Antonius Nicolescu – un artist slătinean pe scenele lumii” și „Dascăli slătineni – Traian Biju”. Toate acestea vor să arate tinerelor generații că „Slatina este o comoară mereu descoperită, care așteaptă să fie cercetată”, așa cum spunea prof. dr. Aurelia Grosu, ea însăși autoarea unor filme documentare despre istoria și cultura Slatinei noastre de toate zilele și nopțile.

Prezentăm, în continuare, fragmente din discursurile celor care au fost prezenți la manifestare și au vorbit despre Slatina și despre „Anotimpurile” ei…

anotimpurile slatinei lansare 2DUMITRU SÂRGHIE:  „LAS VOUĂ MOȘTENIRE, CREȘTEREA LIMBII ROMÂNEȘTI ȘI-A SLATINEI CINSTIRE!”

«Într-un stat în care iluminismul Școlii Ardelene a fost suprimat definitiv din educația și cultura noilor generații de elevi, a scrie despre matricea spirituală în care te-ai născut sau ai petrecut o parte din viață, cum e cazul meu, e un act de cutezanță și de patriotism, un exercițiu apostolesc. De aceea, eu țin să mă înclin în fața tuturor oamenilor de carte bună din Olt, din Slatina mai precis, pentru efortul lor maiestuos de a ne pune istoria adevărată pe masă, istoria Slatinei noastre seculare. Amintesc aici intelectuali de prim rang, precum dna Aurelia Grosu, d-l Laurențiu Guțică, pe profesorii Ion Ivașcu, Bogdan Bădițoiu, șeful ARHIVELOR Naționale din Olt, Ion Tâlvănoiu, dar și alții, pentru stăruința lor de a fi demni urmași ai lui Ienăchiță Văcărescu, pe care-mi permit să-l parafrazez. „Las vouă moștenire, creșterea limbii românești și-a Slatinei cinstire!” (…)

Istoria și cultura Slatinei reprezintă identitatea noastră  și – iată –  că, în haosul acesta acultural și de deznaționalizare, în acest context al globalismului, în care riscăm să ne rătăcim, mai există instituții și oameni care gândesc în viitor, prin aducerea în prim plan al trecutului.

 Nu-i destul că am pierdut, oare, satul românesc, cu întreaga lui spiritualitate, vreți să pierdem și puținul de urbanitate (în sens de intelectualism și grad de civilizație, care ne-a mai rămas? Tinerii noștri de azi trebuie să afle cine au fost și cine mai sunt Poboran, Caracostea, I. S.  Floru, Damian Stănoiu, Șerban Milcoveanu, Traian Biju, Pan Vizirescu, Mihai Stănescu, Mircea Damian, N.D. Stoica, Ion Georgescu, Ion Lazu, Florin Florescu, Antonius Nicolescu, Caius Traian Dragomir, Marin Mincu, cu genialul lui roman INTERMEZZO, Leonid Gherasim, Ion Andreiță, Spiru Vergulescu, Jean Lupu, Felicia Filip, Regina Traviatei,  și multe, multe alte personalități slătinene, care au făcut și fac cinste orașului nostru secular.

ELENA SÎRGHIE: „ORICUM AR FI, SLĂTINENI, IUBIȚI-VĂ ORAȘUL!”

«Așa cum se zice că profesorul intră în clasă, tot așa cred că autorul trebuie să dea seamă: de ce această carte, de ce acest titlu, de ce acum și nu mai devreme sau mai târziu? Și cum viața mi-a oferit ambele ipostaze, de profesor și autor, iată-mă astăzi aici și acum gata să dau seamă. Așadar, în urmă cu aproximativ un an, am descoperit romanul INTERMEZZO al lui Marin Mincu. Și am aflat cât de mult vorbea despre Slatina și cât de legat era de acest oraș. Și am mai aflat ceva, anume cât de fragilă este linia dintre ignoranță și pasiune. Pentru că, imediat, am început să pun pe hârtie toate numele personalităților slătinene care ar fi putut lăsa un gând, un vers, un rând despre Slatina.

Astfel, am avut privilegiul de a cunoaște mult mai în profunzime gândurile și sentimentele acestora pentru Slatina. Dar cercetarea și căutarea au farmecul lor. Așa am descoperit și alte nume remarcabile, adevărate valori de talie națională și internațională care iubesc Slatina și vorbesc despre ea. Ca de exemplu pe Dodo Niță, cel mai mare realizator de benzi desenate din țară, premiat la nivel național și internațional și care chiar vrea să deschidă un astfel de muzeu în casa sa părintească din Clocociov.

Cred că fiecare dintre noi iubim Slatina, în felul nostru, chiar dacă, poate, nu conștientizăm asta în fiecare moment. Dar este de-a dreptul mișcător, uneori chiar răscolitor, să afli cum pentru Felicia Filip, locul în care te naști nu-l părăsești niciodată, cum pentru Spiru Vergulescu, cer mai frumos ca la Slatina nu se află nicăieri, ori pentru Dodo Niță Slatina este cel mai frumos oraș din lume sau măcar de pe malul stâng al Oltului.

Inițial, am vrut să cuprind, în paginile acestei cărți, numai aceste gânduri și impresii frumoase. Mi-am dat, însă, seama, că nu ar fi corect. Pentru că altfel nu am înțelege evoluția orașului nostru de la o adevărată așezare de lemn, la cee ce este astăzi. Ar fi fost ca și cum i-am fi șters, i-am fi renegat o parte din trecutul său. Și atunci, am cuprins aici și pe cei care n-au văzut Slatina atât de frumoasă cum au văzut-o alții. Deși cei din urmă le-ar fi putut spune celor dintâi ceea ce zicea marele nostru critic literar Dumitru Caracostea: „ Probabil n-ați văzut Slatina sau dacă ați văzut-o n-ați privit-o cu ochii mei.” Adică, una e să te uiți, alta e să privești!

Tocmai de aceea am și intitulat cartea ANOTIMPURILE SLATINEI, pentru că unii au privit-o iarna, alții în primăvara renașterii, unii în splendoarea verii, alții în frumusețea toamnei. Și știut fiind că, pentru fiecare dintre noi, fiecare anotimp are frumusețile, dar și dezamăgirile sale. Un lucru este cert: trebuie să aducem recunoștință celor care au făcut Slatina ceea ce este astăzi, celor care au iubit-o și o iubesc, încât, prin amintirile lor, să-i perpetuăm existența. Și aș vrea să închei cu îndemnul unuia dintre ei: „Oricum ar fi, slătineni, iubiți-vă orașul!”»

anotimpurile slatinei lansare 1AURELIA GROSU: UN ORAȘ BĂTRÂN, CU O ISTORIE GROZAVĂ!

„Slatina este o comoară mereu descoperită, care așteaptă să fie cercetată, ca să fie adusă la cunoștința celor care trăiesc în acest oraș bătrân, în acest oraș cu o istorie grozavă, chiar dacă privind la dimensiunea sa tinzi să spui că se plasează între orașele mici către mijlocii. Istoria sa, însă, îl face un oraș mare.”

LAURENȚIU GUȚICĂ: O NOUĂ CARTE DE ISTORIE!

„Doamna Elena Sârghie ne pune, de această dată, pe masă, o nouă carte de istorie, o carte necesară, în ideea în care, vreau să știți că, până la urmă cu câțiva ani, dacă te duceai la Academia Română, ca să cauți o bibliografie istorică despre Slatina, constatai, cu tristețe, că nu găsești mare lucru..”

LINIA ÎNTÂI

Permanent link to this article: http://linia1.ro/povesti-si-povestiri-adevarate-in-anotimpurile-slatinei-de-prof-elena-sarghie/