Print this Post


Salve, Magister! A DOUA VIAȚĂ – VIAȚA DIGITALĂ

În zilele noastre, mai nimic nu mai funcționează fără un calculator. Totul este controlat de computer, totul este digitalizat. Viața noastră devine din ce în ce mai subjugată proceselor și programelor binare. (Sistemul binar a stat la baza apariției calculatoarelor).

Îmi amintesc cu plăcere cum am luat cunoștință de primele noțiuni de informatică, prin 1961, pe când eram student. Am văzut pentru prima dată un calculator, cât o cameră de 4 pe 4, care funcționa pe baza acestui sistem binar, cu o „cartelă perforată”.

A venit apoi vara lui 1962, când făcând parte dintr-o delegație studențească a României, timp de aproape o lună, am vizitat Moscova, Leningrad și Kiev, ocazie cu care am văzut „beneficiile calculatorului” în economie. Mi-a fost dat să văd, la Moscova, o fabrică de rulmenți, „complet informatizată”, deservită de numai opt salariați, în care, până și controlul calității produselor, era computerizat.

dumitru nica net 805

Dumitru Nica

Apoi, când am început activitatea didactică „mai din plin”, s-au introdus la liceu, primele noțiuni de informatică și acum mi-am dat seama că noi am cam întârziat cu introducerea calculatorului în viața de zi cu zi. Și acum îmi stăruie în minte filmul de la TV, „Planeta se grăbește”, care, în câteva episoade, prezenta „viitorul tehnologiei computerizate”, aceasta întâmplându-se prin 1972-1973, comentariile fiind întreținute de Eugen Mandric.

Această omniprezentă digitală ne-a cooptat și pe noi și continuă să crească. Nu va mai fi mult până când, spre exemplu, aparatele electrocasnice vor fi controlate exclusiv digital. Cât de mult digital are nevoie o ființă umană? De cât de multă umanitate are nevoie digitalul?

Tehnologia digitală este inovația secolului 21 și ne modelează felul în care trăim, gândim și ne creștem copiii. Copiii de astăzi sunt printre primele generații care se nasc, cresc și trăiesc în această lume digitalizată. Sociologii și psihologii spun că o societate are nevoie de aproximativ 100 de ani pentru a se adapta unei inovații majore. De exemplu, între inventarea telefonului – 1876 – și apariția primului telefon fără fir – 1990 – s-a derulat un proces tehnologic lent, așa încât, în cei 114 ani, telefonia a intrat treptat în viața oamenilor. În schimb, internetul este tehnologia care a avansat în viețile oamenilor cu o rapiditate cu care nici o altă inovație de până acum nu a făcut-o. În doar 40 de ani generația tinerilor de astăzi sau a părinților lor, au cunoscut cum să întrebuințeze un telefon, fie el și mobil, sau să trimită e-mail-uri prin poșta electronică. Societatea ca întreg este nevoită să facă față acestor inovații care evoluează cu  repeziciune.

Pe bună dreptate, ne punem întrebarea: Societatea românească a fost și este pregătită, pe deplin, să folosească aceste tehnici? Considerăm că nu! A fost nevoie să vină acest Coronavirus, apărut în China, ajuns repede în Europa, și dacă a ajuns în Europa a sosit și mai repede la Gurile Dunării, ca să ne dăm seama că acest inamic se află, acum, pretutindeni și nicăieri. Cei care știu mai multe despre el, zic că este vorba de un virus atipic, o combinație de tulpini, o formă agresivă, greu detectabilă și foarte greu de combătut. Un inamic nevăzut, conchid ei, care a cuprins întreaga planetă. „Pesimiștii de serviciu” spun că este sfârșitul lumii, parcă l-ar fi ascultat pe Eugen Mandric, pentru că numai el susținea că „această tehnologie va duce la dispariția omului” – total fals. Alții, mai puțin superstițioși și un pic mai raționali, exclud că ar fi sfârșitul lumii și încearcă să vadă ce se va întâmpla după ce „acest rău, venit pe neașteptate” se va curma.

De șapte luni, în fiecare zi, în fiecare ceas, auzi expresii și îndemnuri ca: „Stați acasă”, „Purtați mască”, „Totul va fi bine”, „Păstrați distanța”, „Noi te vom apăra” etc. Observăm cu toții că s-a creat o nouă „limbă mondială” – a fricii, a terorii, a neîncrederii. Parcă și acum, după atâta timp, străzile sunt pustiite, lumea parcă este „mai sălbatică”, nu poți comunica cu nimeni, pentru că frica se manifestă și la tine și la cel cu care te aștepți să comunici. Oare când vom reveni la normalitatea comunicării? A început școala, auzi foarte des că atâtea școli au intrat în „zona roșie”, auzi elevi care spun: „azi nu am făcut nimic, pentru că nu a mers internetul”, ba uneori vezi cadre didactice care îndeamnă pe elevi să nu respecte „restricțiile impuse” și câte și mai câte. Și acum din nou întrebarea: suntem pregătiți pentru această viață digitală? Răspunsul se vede, cu ochiul liber, din modul în care funcționează școala.

De aceea, se impunea un interes crescut al tuturor cadrelor didactice pentru educația asistată de calculator. Se impuneau, din partea tuturor autorităților județene și naționale mai multe acțiuni adresate dascălilor din preuniversitar, în care aceștia să interacționeze direct cu tehnologiile inovative. EDUCAȚIA trebuie permanent să țină pasul cu era digitală. Câtă dreptate avea marele psiholog Ioan Drăgan, care susținea: „Cunoștințele tale nu valorează nimic, dacă nimeni nu știe că tu știi”.

Fenomenul tehnologiei digitale a prins proporții uriașe și a adus cu sine o serie de schimbări pozitive precum comunicarea facilă, resurse pentru educație și învățare, aplicații care să ne facă viața mai ușoară (Google), aplicații pentru gătit, sport, muzică etc.

Pe de altă parte însă, trebuie să știm că în societăți puternic dezvoltate precum Statele Unite s-au putut observa și implicații îngrijorătoare: dependența de internet (în Europa este de 4,4% din adolescenți, pe când în USA, de 26,3%); calitatea relațiilor și comunicării profunde, între oameni pare să se deterioreze. (O familie americană petrece în medie 3,5 minute/zi având discuții semnificative). În România, studiile spun că media de vârstă la care un tânăr începe să folosească tehnologia este de 9 ani (însă, personal, cred că începe de la 4 ani), iar timpul petrecut în online este în medie de 6 ore/zi. Este mult? Este puțin?

Tehnologia evoluează într-un ritm alert. În ultimii ani, am fost martorii multor schimbări dramatice. Toate ne-au arătat cum domenii întregi de activitate s-au transformat aproape peste noapte, în urma contactului cu internetul, cu „noutatea” ultimelor câteva decenii. (Vezi „lucratul de acasă”, în timpul pandemiei).

Dar noutățile sunt abia la început. Multe aspecte cruciale ale vieții actuale se vor schimba dramatic în viitorii ani. Însă avantajele unei lumi inteligente sunt mult mai mari: reducerea consumului de resurse materiale și energie, scăderea poluării, creșterea eficienței sistemelor de transport, de producție, toate având un rol benefic asupra vieții cotidiene.

Tehnologia digitală ne transformă viața. Uniunea Europeană are o strategie proprie în domeniul digital – este ca această transformare să fie în avantajul cetățenilor și întreprinderilor – și că aduce un plus de valoare în viața lor de zi cu zi, iar România fiind parte componentă a Uniunii Europene, trebuie să țină pasul cu aceasta.

Prof. Dumitru Nica, Slatina

Permanent link to this article: http://linia1.ro/salve-magister-a-doua-viata-viata-digitala/

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *