Print this Post


Salve Magister! Să-i învățăm pe elevi… să învețe creativ!

La sfârșitul anului trecut, au fost publicate rezultatele obținute de România la testarea PISA realizată de OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltarea Economică), care arată un regres în ceea ce privește performanța în domeniul educației, comparativ cu punctajele obținute la precedenta testare.

Dintr-o analiză simplă, rezultă că în această testare nu s-a intenționat doar evaluarea a ceea ce știu elevii în domeniul științelor, dar și ceea ce pot face cu ceea ce știu, precum și modul în care aceștia pot aplica în mod creativ cunoștințele științifice în situații reale de viață.

În ceea ce privește locurile în clasamentul internațional, România se clasează pe poziția a 43-a la matematică, pe locul al 46-lea la citire, respectiv locul 48 la științe din 70 de țări cu baze de date validate.

Reflectând mai mult asupra acestor rezultate, precum și asupra simulărilor făcute în semestrul I al acestui  an școlar, putem trage o concluzie: elevii noștri nu știu să învețe, nu știu să învețe creativ.

dumitru nica inia intai 689

Prof. Dumitru Nica

Iată de ce, elevii trebuie învățați să învețe consecvent, să înțelegem că actele și acțiunile desfășurate în acest scop trebuie să contribuie firesc la angajarea lor, să-i transforme în participanți activi și conștienți la propria lor formare. Tot ceea ce facem cu elevii și pentru ei se impune să fie  în concordanță cu cerințele unui exercițiu, tocmai pentru că predarea-învățarea nu este, în ultimă instanță, decât un exercițiu complex, greu de efectuat și, mai ales, de finalizat.

Faptul că în clasă punem accent pe inocularea priceperilor și deprinderilor intelectuale și practice de a învăța și de a munci nu exclude însă conținutul, exactitatea și varietatea acestuia. Metodologia nu-i posibilă în afara cunoștințelor, fără asimilarea lor sistematică, rațională și diacronică. La dobândirea tehnicii de a învăța, în fond de a aplica în condiții concrete și variate unele cunoștințe sau operații nu se poate ajunge fără revenirea asupra lor, reluarea și aprofundarea lor  permanentă. E mult mai important ca, studiind un anumit obiect (în speță matematica), toți elevii și fiecare să dobândească prioritar capacitatea de a observa, de a experimenta, de a clasifica, de a-și crea un model, precum și aceea de a citi, de a se exprima și de a asculta, de a adopta o atitudine corespunzătoare față de ceea ce citesc, văd, ascultă și simt, caută și rețin esențialul pe care să-l integreze sistemului de cunoștințe dobândit, ori, în cazul matematicii – logica, disciplina în gândire, ușurința de operare. Asemenea calități și altele, sau numai unele dintre ele, constituie finalități ale muncii educative, care, o dată dobândite, permit elevului, în caz de nevoie, să se inițieze și în direcții ori sfere ale științei, artei sau pregătirii practice.

Întrebuințarea unor  materiale didactice, mijloace de învățământ, integrarea lor firească în lecții și activități unde, când și cum trebuie, contribuie la crearea stării necesare de lucru, de căutare și de aprofundare, când e vorba de elevi, de angajare plenară, efectivă, cu vorba și fapta, în cazul profesorilor.

În asemenea situații, profesorul, preocupat să optimizeze predarea-învățarea, iese de sub influența rutinei, dobândește simțul și gustul perfecționării continue priceperea de a revizui ceea ce a făcut, de a proiecta ceea ce urmează să facă. Lucrând în acest fel, el scapă de maniera individualistă și ajunge într-o măsură mai mare unul din factorii cu adevărat decisiv ai reușitei școlare. Învățarea ajunge astfel să fie din ce în ce mai mult o activitate formativă. În cadrul său se deplasează accentul de la exersarea funcțiilor memoriei asupra gândirii și memoriei logice, fiindcă în toate circumstanțele materiale,  cum ar fi cele menționate, nu sunt „servite” elevului de profesor, ci orânduite și structurate astfel încât acesta le pătrunde, se pătrunde de semnificația lor și, în funcție de obiectivele stabilite, învață să le caute să le implice și să le întrebuințeze la momentul oportun. În acest fel, ceea ce îi părea sau putea să-i pară la un moment dat incomprehensibil, se atenuează ori chiar se anulează prin explicații și imagini suplimentare, prin căutări proprii, asidue, acțiuni asistate din punct de vedere pedagogic.

O asemenea învățare dezvoltă elevul, ea nu-l supraîncarcă, tocmai pentru că, prin fiecare act ori acțiune bine motivată, el știe de ce face sau de ce învață într-un anumit fel, fiindcă, în fond, numai așa se învață – întrebând și întrebându-se, văzând și făcând, structurând și restructurând, creând și recreând cele ce urmează să fie învățate.

Reușita  noastră este direct proporțională cu măsura în care izbutim să asigurăm perpetuu asistența pedagogică necesară, corelarea ei cu solicitudinea, totul în așa fel încât să-i convingem că trebuie să învețe din proprie inițiativă în condiții de disciplină perfectă, probitate și obiectivitate.

Prof. D-tru C. Nica, Slatina

Permanent link to this article: http://linia1.ro/salve-magister-sa-i-invatam-pe-elevi-sa-invete-creativ/