Print this Post


Un secol de la încheierea Tratatului de la Trianon (1920-2020)

Primul Război Mondial (1914-1918) s-a încheiat la 11 noiembrie 1918, prin capitularea Germaniei în fața trupelor Antantei. Armistițiul s-a semnat la ora 05.00 într-un vagon de tren, la Campiègne, în Franța. Însă încheierea luptelor militare nu a însemnat automat pacea în Europa și în lume. De aceea, în perioada 18 ianuarie 1919 – 21 ianuarie 1920 s-a desfășurat Conferința de Pace de la Paris, care a redefinit harta Europei postbelice (interbelice).

Mandatul principal al României în cadrul Conferinței a fost acela de a obține, în special din partea Marilor Puteri (Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Franța, Italia), recunoașterea actelor unirii celor trei provincii istorice (Basarabia, Bucovina și Transilvania) cu țara, unire ce a format România Mare.

emanuel radut li netÎntre tratatele care s-au încheiat în urma războiului diplomatic din cadrul conferinței a fost și cel de la Trianon. Tratatul a fost semnat pe 4 iunie 1920 în Palatul Marele Trianon de la Versailles, între șaptesprezece state aliate și asociate – Statele Unite ale Americii, Imperiul Britanic, Franța, Italia, Japonia, Belgia, China, Cuba, Grecia, Nicaragua, Panama, Polonia, Portugalia, România, Regatul sârbo-croato-sloven (numit ulterior Iugoslavia), Siam, Cehoslovacia – și Ungaria. Acesta consfințea granițele noului stat Ungaria cu Austria, Iugoslavia, Cehoslovacia și România.

Conținutul tratatul este structurat în 14 părți: Pactul Societății Națiunilor, comun tuturor tratatelor (I); reglementarea frontierelor Ungariei (II); clauze politice europene (III); reglementarea intereselor ungare în afara Europei (IV); clauze militare, navale și aeriene (V), reglementarea prizonierilor de război și cimitirelor (VI); sancțiuni (VII); reparații (VIII); clauze financiare (XIX); clauze economice (X); prevederi referitoare la navigația aeriană (XI); prevederi referitoare la porturi, căi de navigație și căile ferate (XII); prevederi referitoare la aplicarea normelor internaționale stabilite de Organizația Internațională a Muncii (XIII); clauze diverse (XIV).

Din partea României, Tratatul a fost semnat de Dr. Ion Cantacuzino (1863-1934) și ministrul Nicolae Titulescu (1882-1941), trimișii lui Nicolae Iorga (1871-1940). A fost ratificat de Senat (17 august) și Camera Deputaților (20 august), fiind sancționat de Regele Ferdinand I (1865-1927), la 30 august 1920.

Anul acesta se împlinesc o sută de ani de la încheierea tratatului. De aceea, Parlamentul României, în urma unui demers legislativ inițiat de senatorul Titus Corlățean, a statuat data de 4 iunie ca Ziua Tratatului de la Trianon. În această zi se celebrează revenirea Transilvaniei între granițele României. Inițiativa legislativă prevede posibilitatea organizării, la nivel național și local, de manifestări cultural-educative și științifice consacrate conștientizării semnificației și importanței Tratatului de la Trianon.

Așadar, la un secol de la consfințirea, prin Tratatul de la Trianon, a apartenenței Transilvaniei la România, ne reamintim faptul că pentru aceste granițe s-a plătit cu sânge în teatrele de război și cu argumente și nervi întinși la maximum în dezbaterile de la Paris. În timp ce pentru unii acest tratat este ca un ghimpe în coastă, pentru români el reprezintă doar recunoașterea Europei a unei realități deja existente, faptul că locuitorii din Transilvania sunt la fel de români ca și ceilalți locuitori din celelalte regiuni istorice, încadrate între granițele României actuale.

Bogdan Emanuel Răduț, istoric

Permanent link to this article: http://linia1.ro/un-secol-de-la-incheierea-tratatului-de-la-trianon-1920-2020/