Anumite forțe financiare din acest județ, roase de invidie pentru faptul că omul de afaceri din Iași Barbu Văduva a reușit – după lungi eforturi – să intre în posesia unei mari suprafețe de teren, care a aparținut familiei vestitului general Argeșanu, au demarat – cu ceva timp în urmă – o campanie defăimătoare cu privire la legitimitatea proprietății și la încrederea în această proprietate a celor care și-au construit locuințe în Complexul Rezidențial «La pepinieră».
În acest sens, Barbu Văduva s-a văzut nevoit să organizeze o conferință de presă, pentru a aduce în atenția opiniei publice și a celor interesați dovezi indubitabile asupra proprietății, dorind astfel să demonteze minciunile și denigrările care au apărut la adresa sa, în anumite publicații din județul nostru.
Dorind, în fapt, să demonteze ideea că respectiva proprietate aflată în tarlaua 54, din cărțile funciare ale comunei Slătioara, s-ar afla încă în litigiu și că ar exista și o hotărâre judecătorească, în primă instanță, prin care Barbu Văduva ar putea fi deposedat.
Barbu Văduva a pus la dispoziția presei locale, după ce a făcut o incursiune în istoria plină de peripeții a intrării sale în posesia respectivei suprafețe de pământ o serie de documente autentice și înscrisuri oficiale, dovedind – negru pe alb – că suprafețele de pământ, deja înstrăinate sau cele care fac obiectul unor viitoare tranzacții imobiliare, nu sunt în litigiu de natură judiciară și nici de altă natură!
Barbu Văduva:
Nimeni nu a contestat traseul acestor retrocedări!
„Sunt trăitor la Iași și am să spun câte ceva despre proprietatea pe care o dețin la Slătioara, județul Olt, la punctul numit „La pepinieră”. Această conferință provocată se referă la dorința mea de a clarifica unele minciuni și neadevăruri dintr-o parte a presei scrise din județ și din Slatina. Nu cunosc cu precizie nici măcar ziarul care a scris, am înțeles acum că sunt mai multe ziare. Am fost anunțat telefonic de niște oameni care au cumpărat proprietăți de la mine în această suprafață, proprietate aflată în tarlaua 54 din cărțile funciare ale comunei Slătioara.
Am cumpărat, cu mulți ani în urmă, această proprietate de la un cetățean român, care, la rândul lui, a cumpărat proprietatea de la moștenitoarea generalului Argeșeanu. Această femeie trăiește la Iași și a fost judecător, acum nu mai este. Nu are legătură cu cazul nostru starea actuală a judecătoarei, care și-a vândut dreptul de proprietate, nu dreptul litigios, pentru că nu a fost niciun litigiu.
Hotărârea Comisiei Județene, de la care pornește izvorul proprietății este recunoașterea de către Comisia Județeană de Fond Funciar Olt și de către Comisia de Fond Funciar Slătioara, a Agenției Domeniului Statului, a Oficiului de Cadastru și Publicitate imobiliară, că această proprietate există acolo și nu în altă parte.
Dreptul de proprietate a doamnei moștenitoare a gen. Argeșeanu, începe cu acea hotărâre a Comisiei Județene de Fond Funciar. Această comisie nu a vrut să retrocedeze, inițial, această proprietate. Cam cum se întâmplă în România, așa s-a întâmplat și la Olt. Arătând, din interese diverse, locale și nu numai, că această doamnă poate primi această proprietate și-n altă parte. S-a propus, inițial, Dobroteasa. Eu, ca reprezentant și împuternicit al celor care aveau dreptul să primească, am refuzat acest amplasament, pentru că nu voiam să încurc și alte proprietăți. Legea 18, în forma ei veche, neindicând cu precizie că se retrocedează numai pe vechiul amplasament.
Interesele au fost diverse. Principalul oponent a fost ADS-ul, prin reprezentanții de atunci, anume domnii Popa și Roată. Cel de-al doilea avea o fiică ce lucra chiar la Agenția Domeniului Statului.
Nimeni nu a vrut să dea aprobare, cu toate că era foarte adevărat și foarte bine documentat acest amplasament. Amplasamentul respectiv vine dintr-o proprietate mai mare, care a fost cumpărată din solda generalului și altă proprietate vine de la Ana Marinescu, soția generalului, moștenitoarea tatălui ei, Marinescu, om cunoscut. Argeșanu și moștenitorii lor, două fete și un fecior, Nicolae Argeșanu, sunt în documente, au avut sute de hectare.
După Legea 45, s-a stabilit că vor primi mai puțin, fiecare moștenitor câte 50 de ha arabil și 200 de ha de pășune.
S-a ocupat de această treabă unul dintre cei mai importanți moștenitori, Anton Băloiu. Și cei de la primăria din Piatra-Olt au fost păcăliți, pentru că nu trebuia să-i dea la Cooperație lui Bădiță acel teren pe care-l are. Legea prevedea, prin Decretul 834, că se dădea numai terenul în folosință întreprinderilor de stat, nu și celor cooperatiste.
Am atacat în instanță, decizia de amplasare la Dobroteasa. S-a obținut o altă hotărâre judecătorească, rămasă definitivă, pentru că cel care-a reprezentat Comisia Județeană de Fond Funciar a spus să nu mai pierdem timpul în instanță, că oamenii au avut acolo pământul. S-a terminat și a dat hotărâre definitivă către moștenitoarea directă și de sânge a generalului pe teritoriul Slătioarei, teren arabil – 50 de ha.
După lupte grele, care au durat 3-4 ani, s-a obținut hotărârea respectivă, cu toate că celelalte instituții subordonate Prefecturii n-au executat nimic. Savu, primarul de la Slătioara, s-a opus. Nu am avut niciun sprijin de la nimeni. O singură membră a Comisiei a spus că trebuie să se analizeze, că «poate domnul are dreptate». Am fost la Prefectură de 100 de ori, cu televiziuni, cu presa scrisă și degeaba. Numărul unu care s-a opus a fost ADS. Cei de la ADS au spus că asta ar însemna moartea lor, că-i dau cei de la București afară.
Am scris în presă atunci „ADS din Olt – stat în stat”. Vă pot aduce articolele respective. Am mers mai departe, pentru acel om care cumpăra de la moștenitoare. Zapodeanu! Cei de la OCPI au fost amenințați de membrii comisiei și chiar de către șefii lor că dacă arată și recunosc că acolo este amplasamentul, vor fi dați afară. Cel de la ADS a spus că și-a luat concediu medical și nu a mai venit până nu s-a retrocedat proprietatea, sub semnătura altora, care aveau delegație de la ADS.
Ce-i drept, cei care au semnat se deleagă, numai că OCPI avea instituția așezată și putea să clarifice treaba. A fost amenințat și acel funcționar Radu Diță, era de partea adevărului… Pe toate culoarele erau Octavian Popescu și toți clienții săi constructori, care îi spuneau: «Cum să dai, mă, la moldoveanul acela!»
Ea – moștenitoarea – nu e moldoveancă deloc, ea a primit proprietatea, nu am primit-o eu. Eu care, la rându-mi, sunt oltean din județul Dolj. Eu nu am primit bani pentru tot ce am făcut, ci doar eram împuternicit să-l reprezint pe Zapodeanu! (…)
S-a retrocedat, adică s-a încheiat un protocol, la propunerea tuturor. De data asta au cooperat și au dat cele 50 de ha. Prin hotărârea Comisiei Județene, se scoate din public, se trece în privat, se face protocolul, se duce la București și se întoarce înapoi, punându-se la dispoziția Comisiei Locale de Fond Funciar. Aceasta procedează la punerea în posesie, printr-un proces-verbal, acel act fiind actul de bază după care se scrie titlul de proprietate. Scrierea titlului de proprietate mai durează 7-8 luni. S-au schimbat prefecții și cei care au venit tot n-au vrut să-l semneze. A mai trecut un an…
În sfârșit, titlul de proprietate s-a eliberat, pământul retrocedându-se autoarei respective. Pe baza titlului și a cumpărăturii de drept succesoral, făcute cu ani înainte, femeia a primit contravaloarea și cumpărătorul a obținut proprietatea după 3-4 ani.
Pe baza acelui act, pământul s-a intabulat direct pe numele lui Ion Zapodeanu, care – conform legilor din România – devine proprietar. Nimeni nu a contestat traseul acestor retrocedări. Au fost tot felul de oameni interesați care au căutat toate bubele, toate vicleșugurile, toate piedicile, dar nu s-a mai putut.
E atât de evidentă proprietatea, prin documentele pe care le-am găsit în Arhivele Statului din Olt, generalul Argeșanu fiind și prim-ministru al țării, el declarându-și atunci toate averile. Răuvoitorii nu au știut că eu mai am o sursă.
Acea proprietate este perfect acolo, au avut 77 de ha, dar fiind unele cuprinse de pășunea satului Slătioara, nu puteau face obiectul retrocedării. Dacă 77 de ha erau libere, în sensul de teren arabil, conform hotărârii judecătorești date, trebuie să respecți exact ce scrie acolo: se va retroceda doamnei X pământul din Slătioara, teren arabil. Atât…”
Terenul… nu are nicio problemă juridică!
În continuare, Barbu Văduva le-a vorbit ziariștilor despre faptul că domnia-sa a cumpărat proprietatea, a făcut drumuri și a introdus curent electric. Oamenii au început să cumpere și să-și construiască locuințe. Cu toate acestea, ne spune proprietarul, presiunile au continuat să existe și chiar unul dintre baronii județului nostru a ocupat abuziv o parte din teren, situație pe care o vom prezenta într-un număr viitor.
«Eu am cumpărat un teren care există în circuitul civil de ani de zile. Sunt un cumpărător de bună-credință. Cartea funciară arată oglinda unei proprietăți, iar legea prevede niște termene la care poți contesta partea de la actul de vânzare-cumpărare, până la partea de intabulare a celui care a cumpărat…
Oamenilor de bună-credință, ca și mine, care au cumpărat și celor care vor să cumpere pământ din proprietatea mea, le spun clar: terenul pe care se află Complexul Rezidențial de la Slătioara nu are nicio problemă juridică!»
LINIA ÎNTÂI
Hello!
Am observat ca se discuta pe domeniu imobiliar aici si vreau sa pun o intrebare.
Am 2 garsoniere ramase de pe urma bunicilor mei si as vrea sa le vand fara sa platesc vreun comision.
Pe romaneste, unde as putea sa le vand fara a avea de-a face cu intermediari.
Am tot cautat site-uri de genul, dar peste tot dau de agentii.
Am intrebat si unele cunostinte si mi-au recomandat olx si http://urgentimob.ro
Voi ce parere aveti de acestea? Stiti alte site-uri?
Va multumesc.
vine buldozerul si ne distruge casele
Judecătoarea Acrîşmăriţei, în vizorul DNA pentru corupţie
Magistratul ieşean Camelia Alexandrina Acrîşmăriţei e la un pas de a-şi distruge cariera profesională din cauza omului de afaceri Ioan Zapodeanu. Recent, membrii ANI (Agenţia Naţională de Integritate) au sesizat procurorii DNA în cazul judecătoarei Acrîşmăriţei, care este suspectată de corupţie, abuz în serviciu şi fals în declaraţii.
De unde a pornit totul? Inspectorii de integritate susţin că au descoperit că magistratul din Iaşi a vândut un teren pe care îl deţinea afaceristul Ioan Zapodeanu, care avea calitatea de pârât într-un dosar pe care îl judeca. Potrivit ANI, judecătoarea a vândut 50 de hectare de teren în judeţul Olt cu suma de 210.000 euro, dar, în realitate, preţul pentru acest teren este de numai 80.000 de euro. După ce a încasat banii de la Zapodeanu, judecătoarea şi-a schimbat sentinţa, în favoarea omului de afaceri. Între timp însă, Zapodeanu a pierdut procesul respectiv, după ce o instanţă de judecată de la Cluj a decis că magistratul ieşean nu a fost imparţial. În sesizarea adresată procurorilor anticorupţie, inspectorii ANI susţin că judecătoarea Acrăşmăriţei se afla în incompatibilitate şi a intrat în conflict de interese după ce a vândut terenul cu pricina.
Magistratul a pronunţat sentinţa civilă doar după ce a luat „mălaiul” de la Zapo
Camelia Alexandrina Acrîşmăriţei a încheiat, pe 26 iulie 2007, cu Ioan Zapodeanu un contract de vânzare – cumpărare de drept succesoral asupra unui teren agricol în suprafaţă de 50 ha, situat în comuna Slătioara, judeţul Olt. Preţul vânzării a fost stabilit la 210.000 euro din care, la data încheierii, judecătoarea Acrîşmăriţei a primit suma de 150.000 euro, urmând ca diferenţa de 60.000 euro să fie achitată ulterior, mai precis pe 1 octombrie 2007. Însă, conform grilelor notariale comunicate de Camera Notarilor Publici Craiova, rezultă că terenul avea o valoare orientativă de doar 250.000 RON, echivalentul a 79.684 euro. Din tranzacţia propriu-zisă rezultă în mod clar faptul că Zapodeanu i-a plătit mult mai mult judecătoarei ieşene, cu peste 130.000 de euro, doar pentru a-i face un serviciu. De altfel, Acrîşmăriţei a şi pronunţat Sentinţa civilă nr. 12855, în Dosarul Civil nr. 22219/245/2006, având ca părţi pe Fischer Anisia – Sebastiana, în calitate de reclamant, şi Zapodeanu Ioan, în calitate de pârât, dându-i dreptate, evident, acestuia din urmă.
Nea Zapo are în sânge arta combinaţiilor şi sforăriilor de Bahlui
Vânzarea terenului din judeţul Olt a avut loc în cursul procesului. Cu toate acestea, judecătoarea Acrîşmăriţei nu a făcut nici o cerere de abţinere, aşa cum prevede legea. Şi ca totul să fie mai clar ca bună ziua, în perioada acestui proces, acelaşi Ioan Zapodeanu cumpără toate drepturile succesorale pentru 50 de hectare din judeţul Olt, de la judecătoarea Camelia Acrîşmăriţei.
Procesul Fisher – Zapodeanu a început în 2006 iar speculantul imobiliar a câştigat atât la Judecătorie, cât şi la Tribunal. Momentul-cheie al procesului l-a reprezentat aprobarea dată de judecătoarea Acrîşmăriţei pentru o contra-expertiză în favoarea lui Zapodeanu, validată doar după primirea banilor pe terenul din judeţul Olt. Urmează replica DNA-ului. Aşteptăm răspuns urgent!
Cititi pe luju.ro articolul :”RECHIZITORIU – Judecatoarea Camelia Acrasmaritei de la Judecatoria Iasi a fost trimisa in judecata pentru fals in declaratii si conflict de interese. ” publicat in data de 3 mai 2012,
din care citez ce a facut d-na judecator Camelia Acrasmaritei (la origini din Slatioara-Olt dar casatorita in Iasi) :
” In schimbul solutiei pronuntate in favoarea lui Zapodeanu Ioan, inculpata a primit de la acesta (in timpul
solutionarii cauzei, respectiv, in cursul anului 2007) suma de 210.000 euro, drept pret al vanzarii dreptului
succesoral al acesteia asupra unui teren agricol neretrocedat, in suprafata de 50 de ha, situat pe raza unei
comune din judetul Olt, inculpata aflandu-se, astfel, in situatia unui conflict de interese.”
ASADAR d-na judecator a vandut lui Zapodeanu Ion 50 ha de teren de pe raza comunei Slatioara Olt ,TEREN NERETROCEDAT !
Ion Zapodeanu este cel mai mare speculator imobiliar din zona Iasului iar Barbu Vaduva este interfata si complicele acestuia .
Ce vorbest bai hotule,crezi ca aceste baliverne vor convinge?