Așa cum spuneam în numerele trecute, primarii rurali și ai micilor așezări, așa-zis urbane, sunt sarea pământului. Sunt oamenii care pătimesc cel mai mult, având în vedere indiferența liderilor județeni față de așezările rurale, nesimțirea cu care îi tratează parlamentarii, după ce aceștia s-au văzut în fruntea bucatelor, precum și habotnicia guvernelor care se succed la putere, lăsând în urma lor haos, durere și suferință. Vă prezentăm, astăzi, alți opt primari, care fac cinste acestui județ și, de ce nu, acestei țări nefericite, numită România!
REDEA
Dan Bălă – un primar performant
Dan Bălă este și va fi primarul de drept al comunei Redea, un primar cu o personalitate puternică, un lider care a ieșit la bătaie cu logica și raționamentul bunului-simț. Are o viziune pragmatică, fără de care n-ar fi reuși atâtea lucruri importante pentru localitatea pe care o păstorește. Este curtat de toate partidele, de la stânga la dreapta și-mprejur, le ajută pe toate, dar rămâne fidel PSD, neferindu-se uneori să-și critice liderii județeni și naționali care, în viziunea sa, uită prea repede cui datorează funcțiile pe care le dețin.
Luptător din fire și bine pregătit din punct de vedere administrativ și moral, Dan Bălă a făcut din comuna sa o Grădină a Maicii Domnului, așa cum îi stă bine unei așezări rurale venite din adâncurile istoriei.
BOBICEȘTI
Ilie Chitez – rezultate notabile
Ilie Chitez este un primar cu însușiri speciale: el ne-a demonstrat, de-a lungul atâtor ani, de când se află la cârma comunei Bobicești, că se pot realiza lucruri importante pentru comunitate și altfel decât prin metodele subterane, consacrate după Revoluție. Adică, poți obține rezultate notabile și prin sinceritate, profesionalism, demnitate, competență și, mai ales, onestitate.
Adept al liberalismului clasic, care respectă valorile fundamentale, cele ce se învârt în jurul Triadei Creștine, Ilie Chitez a reușit să administreze, cu Nădejde, Credință și Dragoste, o unitate administrativ-teritorială destul de mare, formate din 8 sate: Mirila, Leotești, Belgun, Bobicești, Chintești, Govora, Comănești și Bechet. Istoria acestor locuri vine de la Neagoe Basarab, existând – în acest sens – documente din secolele XVII și XVIII.
În aprilie 2011, Ilie Chitez avea demnitatea și curajul să spună textual: „Mă aflu la al doilea mandat. Primul, 2004-2008, l-am parcurs ca pe unul al stării firești, de normalitate. N-am simțit, în cei patru ani ai legislaturii trecute, starea de vrajbă și încrâncenarea de acum, politizarea pe față a distribuirii și dirijării resurselor, promovarea de proiecte pe altfel de criterii, decât cele de performanță!”
IZBICENI, MIRCEA VELICA!
O comună europeană
Localitatea Izbiceni a „înflorit” într-un deceniu, cât altele în cinci. Grație primarului Mircea Velica, această comună este astăzi o comună europeană, în care procesul de educație se desfășoară în cele mai bune condiții, în grădinițe și școli moderne. Sportivii se pot antrena într-o sală de sport la standarde europene, iar iubitorii de frumos și cultură pot participa la nenumăratele acțiuni culturale întreprinse de Centrul Cultural „Tudor Gheorghe”. Fiind o importantă zonă legumicolă, peste 500 de tineri din Izbiceni au absolvit cursurile de fermier-legumicultor, specializându-se în cultura legumelor. De asemenea, în comună își desfășoară activitatea 65 de societăți comerciale și Asociația juridică de irigații A.U.A.I. Izbiceni 2001; Asociația crescătorilor de animale „Izbiceni 2007”, Asociația intercomunitară „Gaz Olt 2008” (care cuprinde localitățile Izbiceni, Gârcov și Giuvărăști), precum și Asociația sportivă „Oltul Izbiceni”, care dispune de un stadion omologat. Tot în Izbiceni se află un club al elevilor, ansamblul folcloric „Hora”, cercurile de chitară, nai, acordeon și grupul vocal-instrumental „Junii Izbicenilor”. De asemenea, cei însetați de cunoaștere pot împrumuta cărți de la biblioteca locală „Ion Stratan”. În comună se află și o sucursală de bancă, reprezentanțe ale telefoniei mobile, iar locuitorii se bucură și de beneficiile calculatoarelor și a internetului – iată de ce cei din Izbiceni nu-și doresc să evadeze în zonele limitrofe, căci au la dispoziție tot ceea ce le este necesar pentru un trai decent, lucruri posibile datorită lui Mircea Velica, aflat la cârma localității de 14 ani de zile.
Constantin Dinuț – un primar care lucrează cu inima
Primarul Constantin Dinuț este un om care lucrează cu inima și poate de aceea a avut multe de pierdut în viața lui. A fost președinte de CAP la vârsta de 28 de ani. Până în Revoluție a avut necazuri majore cu conducerea județeană a PCR, pentru faptul că îndrăznise să dea la oameni câte 150 de kg de grâu. Așa ceva nu se făcuse niciodată de la colectivizare încoace. Într-o dimineață, au descins dintr-o mașină neagră președintele colegiului de partid însoțit de un alt ștab (Onilă) cu probleme speciale în PCR și de un securist, care l-a abordat cu mânie proletară: „Bă, tu știi ce ai făcut aici?” „Greșeala” acuzatului consta în faptul că toată comuna, într-o adunare generală, convocată de cei trei zbiri, a fost de partea lui Constantin Dinuț. Acest lucru a determinat „organele” să-l acuze pe acesta de instigare la revoltă. Mai târziu, în 1988, alți comuniști cu față umană l-au reabilitat pe Constantin Dinuț și l-au pus din nou președinte de CAP. Făcuse un sector zootehnic despre care se dusese vestea în toată țara. Imediat după Congresul 14 al PCR, Constantin Dinuț a avut îndrăzneala să-l țină la barieră pe ultimul prim-secretar al județului Olt, supranumitul Carp. Și din nou a avut probleme cu partidul.
A trecut peste toate necazurile și, după 1989, comunitatea comunei Corbu l-a așezat din nou în frunte. Pentru a-l defini pe Constantin Dinuț trebuie să vizitați comuna Corbu, fiindcă „nici nu știți ce pierdeți!”
BĂLTENI
Tudor Marineață – la ora adevărului
Primarul comunei Bălteni stă, însă, drept în fața tuturor furtunilor ideologice, având niște atuuri de care, din păcate, nu beneficiază și cei care l-au hărțuit și îl hărțuiesc politic: charismă, inteligență, bună-creștere, educație și multă, multă dragoste față de comunitatea pe care el o păstorește. Tudor Marineață face parte din categoria acelor primari de care partidele – prăpăditele – oricare ar fi ele, au nevoie ca de oxigen. Elegant, generos, cu un rafinament aparte în societate, bun gospodar și bun creștin (vezi biserica maiestuoasă înălțată în mandatul trecut), altruist, vizionar, disciplinat în relațiile cu superiorii, dar demn în același timp, Tudor Marineață a făcut din micul sătuc Bălteni, desprins din comuna Perieți, o localitate după chipul și asemănarea oamenilor de aici: harnici, frumoși la suflet și la gând, ospitalieri și cu frică de Dumnezeu.
COLONEȘTI
Mircea Stan continuă… alergarea
„Mâna harnică face din stâncă gradină”
Când un primar – administratorul unei localități – în afară de mâna harnică, mai are și o minte ageră, și o voință de fier, și un respect și o dragoste față de oameni, și o iubire și o frică de Dumnezeu – atunci localitatea pe care o gospodărește va deveni, din stâncă aridă și neospitalieră, o gradină înfloritoare în care îți este drag să trăiești.
Nicolae Stan, înzestrat cu asemenea calități, a făcut din comuna Colonești una dintre cele mai bine administrate localități din țară. Astăzi, suntem convinși că și fiul său, Mircea (care este aproape tot așa de tânăr ca tatăl său cel de atunci), fost fotbalist de carieră, moștenește ce este mai bun din calitățile tatălui său, dar mai ales ale mamei și bunicii sale.
Performanțele pe care le va obține Mircea ca primar vor fi cel puțin la același nivel al ștachetei pe care a ridicat-o tatăl său, primarul și deputatul Nicolae Stan. Pe Mircea îl desparte de tatăl său temperamentul (care este al mamei sale), dar îl apropie caracterul format într-o familie de oameni care fac tot ce le stă în putință spre a marca în bine locul nașterii lor și a-i ocroti pe cei pe care nenorocul i-a făcut mai slabi decât noi.
Încheind în nota proverbului german, cu care am început, putem spune că, avându-l pe Mircea Stan primar, cetățenii comunei Colonești își vor încredința interesele într-o mână harnică, la fel ca a tatălui său, care a făcut din stâncă grădină.
Fiindcă, Mircea continuă alergarea!
POBORU, IULIAN BĂRĂSCU
Un colț de rai
Comuna Poboru este un colț de Rai alcătuit din șase sate: Șurpeni, Poboru, Creți, Albești, Cornățelu, Seaca. Este o unitate administrativă greu de administrat, având în vedere cât de răsfirate sunt aceste sate, printre codrii întinși și printre dealurile ori colinele dulci, care întregesc un peisaj de o rară frumusețe… Comuna însumează o suprafață de 53 km2, este traversată de trei drumuri județene (28 km) și de numeroase drumuri comunale și ulițe (28 km), foarte greu de întreținut, având în vedere resursele financiare limitate pe care administrația locală și județeană le pot pune la dispoziție. În ciuda tuturor greutăților, primarul Iulian Bărăscu este un bun gospodar, un fiu al satului, care știe să-și jertfească interesele personale pentru a se pune la dispoziția comunității, la dispoziția oamenilor care l-au investit, acordându-i, la vot, un scor legitim de peste 60%. Ca orice primar performant, domnia-sa are și inamici politici, care-i bagă, uneori, bățul printre gard, însă aceștia sunt în minoritate și nu reușesc să dărâme ordinea stabilită democratic printr-un vot din care au rezultat șapte consilieri PSD, doi consilieri PNL, un consilier PP DD și unul PDL.
POTCOAVA – MANUEL ENĂCHIOAIA
Gata, de aici încolo, legile țării trebuie respectate!
A câștigat cinstit alegerile, luptându-se la baionetă, nu neapărat cu infernala mașină de vot a PSD, ci cu marile grupuri de interese care căpușaseră Primăria Potcoava. Deși a fost singur în bătaia puștii, în câmp deschis, el a avut de partea sa un electorat onest și serios, animat de dorința de a pune capăt domniei fanariote a fostei administrații care, oscilând de la stânga la dreapta și îndărăt, a lăsat această localitate ca pe o casă dărâmată, în urma unui cutremur.
Misiunea primarului Manuel Enăchioaia s-a anunțat, încă din start, a fi una dificilă, domnia-sa trebuind să ia totul de la zero. Foștii inamici ai ex-primarului Mateiana au trecut subit de partea actualilor opozanți ai primarului în exercițiu, iar grupurile de presiune, care puseseră gând rău și vechii administrații, atentând la bugetul și așa firav al acestui oraș-comună, au luat foc, atunci când – cu curaj – Enăchioaia le-a tăiat „conductele” prin care se scurgeau banii publici.
LINIA ÎNTÂI
