Puțini sunt cei din generațiile actuale care știu că o parte din localitățile județului Olt au în componența populației lor locuitori de origine bulgară. Ilustrul lingvist Gustav Weigand (1860-1930), profesor la Universitatea din Leipzig, care a vizitat țara noastră, în mai multe rânduri, la sfârșitul secolului al XIX-lea, a scris, printre multele sale lucrări, și o lucrare privitoare la populația bulgară din județele din Sudul țării. A început cu localitățile din Dolj, până la cele din județele în sudul țării Ilfov și Călărași.
Bun cunoscător al limbii române, fiind primul lingvist care a studiat dialectele limbii române, a înființat, în anul 1893, la Universitatea din Leipzig, Institutul pentru studiul limbii române, care a fost, până la izbucnirea Primului Război Mondial, cel mai important centru științific din străinătate, pentru studiul limbii române.
Pentru meritele sale, în anul 1892, a fost ales membru de onoare, din străinătate, al Academiei Române. Au fost și sunt încă mulți cercetători ai operei marelui filolog german, care i-au studiat opera și au tradus, în limba română, cea mai mare parte a operelor sale. Astfel, cercetătoarea Alina Loredana Coraliuc, profesor doctor în filologie, profesoară la Colegiul Tehnic Rădăuți, a scris o lucrare „Gustav Weigard și geografia lingvistică”.
În capitolul „Descrierea așezărilor bulgărești de pe teritoriul românesc”, autorul vorbește, exclusiv, despre acestea. A întâlnit, în timpul mai multelor călătorii, din anul 1898, multe sate bulgărești în Dolj și a fost uimit, deoarece despre existența lor nu a auzit niciodată în România.
În timpul ultimei sale călătorii, în vara anului 1898, prin Muntenia, a întâlnit o serie de sate bulgărești în sudul țării. Autorul a făcut o trecere în revistă a acestora. A început, din județul Dolj, cu localitatea Smârdan, lângă Calafat. În acest județ, sunt menționate un număr de șapte localități. A continuat, apoi, cu județul Romanați, unde menționează cinci localități. Având în vedere că acestea, astăzi, fac parte din județul Olt, le vom menționa pe fiecare și vom reda întocmai ceea ce a scris marele lingvist despre ele: 8. Piatra-Olt – stație de tren, cu mai bine de o treime bulgari, 9. Frăsinet – care ține de Cezieni, la Nord de Caracal, care era, în întregime, sat bulgăresc, 10. Frăsinet – în sud de Caracal, are numai o jumătate din populație bulgari, 11. Stoenești – la Est de Caracal, la Olt, cu doua treimi bulgari, 12. Seliștioara – la Corabia, în întregime sat bulgăresc. În Muntenia, în județul Olt, la nr. 13 – Coteana, la Sud de Slatina, cu peste 2000 de bulgari care trăiesc, în relații bune cu românii, deoarece aici dispun de suficient teritoriu propriu. Mai mult de atât locuitorii acestui sat au luptat în prima linie, în timpul ultimei răscoale țărănești de la Gara Slatina și cei mai mulți țărani uciși erau bulgari. E vorba de Răscoala țărănească din anul 1899.
Au fost uciși, prin împușcare, șapte țărani: Florea Pelcea – 32 de ani, Pate și Sfetcu Ignat – 50 de ani, Neciu Ghenea – 50 de ani, Ion Ghergu – 40 de ani, Costache Brăzdeanu – 35 de ani și Ghergu Tinu – 50 de ani, străbunicul nostru.
La nr. 14, se menționează satul Brebeni Sârbi, între Coteana și Slatina, cu peste 1000 de locuitori, toți bulgari.
În continuare, sunt trecute în revistă celelalte localități cu populație bulgară din județele Teleorman, Ilfov, Călărași, pe care nu le vom aminti, în prezentul articol.
Așadar, reluăm ideea de la începutul acestui articol. Câți știu din localitățile citate mai sus, că o parte din concetățenii lor sunt de origine bulgară? Să ne fie cu iertare, dar foarte, foarte puțini.
Am avut colegi la liceu, la facultate și, apoi, la locul de muncă din unele dintre aceste localități, dar nu am auzit pe niciunul să zică, măcar în trecere, că ar fi ei sau ar avea concetățeni de origine bulgară. Singurele localități despre care am știut că sunt bulgari au fost Stoenești și Brebeni Sârbi.
În această vară, ne-a vizitat un alt filolog străin, care a fost interesat de populația bulgară din satele oltenești. Este vorba de Prof. Dr. Dr. h.c. Thede KAHL, profesor la Universitatea Jena, Germania și la Austrian Academy of Sciences, personalitate a istoriografiei europene. S-a arătat extrem de interesat de limba bulgară veche, care s-a vorbit, în satele din județul Olt. La sugestia noastră, a fost însoțit de Florea Pătru, consilier local din Coteana. În comuna Coteana, l-am trimis la două sătence, care sunt vorbitoare de limbă bulgară, una de 81 de ani, alta de 85 de ani. Mai cunoștea limba bulgară încă o vârstnică, de 90 de ani, dar fiind suferindă, nu am mai deranjat-o. Mai sunt vreo 10-15 persoane care provin din familii de bulgari, dar, deși înțeleg totul ce li se spune, nu pot să se exprime. Bineînțeles că și noi am avut o discuție cu domnia-sa, l-am informat cu tot ce cunoșteam despre bulgarii din Coteana, i-am oferit, în manuscris, un exemplar din Dicționarul român-bulgar pe care îl aveam în curs de apariție.
L-am trimis, apoi, tot cu însoțitorul din Coteana, în alte sate. La Brebeni Sârbi, a fost încântat, vorbind cu primarul Marian Ivan, în limba bulgară (acesta fiind bun vorbitor) și a aflat că încă mai există, în sat, cel puțin 20-30 de vorbitori de limbă bulgară. La Stoenești, după multe investigații, au vizitat un cetățean de 95 de ani, care le-a povestit multe întâmplări din tinerețe și ce știa despre al II-lea Război Mondial. Acesta este singurul vorbitor de limbă bulgară din sat.
În rest, nici urmă de bulgari, nici locuitorii mai în vârstă nu au putut să-i dea nicio relație. Urma să viziteze niște sate din Dolj, dar ploile care s-au pus, nu i-au permis să continue cercetările.
Ținem legătura, vom reveni, într-un viitor articol, cu considerente, despre bulgarii din Coteana, despre port și toponime.
Profesor Dumitru M. Tinu
