AcasăOra SatuluiCerințele PNDR 2015-2022 nu mai sunt așa de permisibile pentru crescătorii de...

Cerințele PNDR 2015-2022 nu mai sunt așa de permisibile pentru crescătorii de animale și micii fermieri

Nu există primar (municipal, orășenesc sau comunal), oricât de performant și de altruist ar fi (în sensul pozitiv, comunitar) ca să nu aibă măcar o problemă, să nu se afle într-un conflict cu cineva.

După cum știți, într-un număr al Liniei Întâi, am vorbit despre vrednicia și dăruirea cu care Dorel Iovancea, primarul comunei Grojdibodu, lucrează pentru comunitatea pe care o păstorește. Domnia-sa are totuși o problemă pe care dorește s-o rezolve cu înțelepciune și în lumina legilor acestei țări. Iată ce ne spune d-l primar!

iovancea grojdibodu 622EU NU AM FĂCUT DECÂT SĂ FAVORIZEZ DEZVOLTAREA SECTORULUI ZOOTEHNIC AL COMUNEI

«Singura problemă pe care o am la nivelul comunei este cea legată de fostul izlaz, cel pe care comuna Grojdibodu îl are în proprietate, la capitolul domeniu privat. Conflictul pe care l-am avut cu unii crescători de animale (încă din anul 2012) a fost unul care ar fi putut să-mi afecteze chiar poziția de primar, dacă nu l-aș fi gestionat cu înțelepciune și înțelegere.

Am avut conflicte și am cu o parte dintre crescătorii de animale, pentru că, la nivelul comunei, avem o suprafață mare de teren din islaz (teren arabil și pășune), dar totodată și un efectiv foarte mare de animale față de celelalte comune. Sunt în conflict deschis cu 16 crescători de animale din comună. Am avut  procese și  dosare de judecată, inclusiv pentru abuz în serviciu. M-au reclamat că nu le-am închiriat pășunea. În acești trei ani de zile, efectivele de animale, vorbind pe cifre, și pe date de la DSV, au avut o creștere de 20%. Dacă era atât de rău, așa cum se speculează,  cum a existat această dezvoltare și înființări de exploatații noi în RNE.

Când am preluat primăria, pășunea era într-un stadiu degradant, cu mărăcini și buruieni. Eu nu am făcut decât să favorizez dezvoltarea sectorului zootehnic al comunei.

În comuna Grojdibodu, agricultura și zootehnia sunt mijloace de trai. Dacă una dintre ele nu funcționează, automat oamenii au de suferit. Mărul discordiei la această problemă este subvenția de pe această suprafață de pășune-izlaz.

Comunei Grojdibodu i s-a reconstituit dreptul de proprietate al izlazului, cu care a intrat în colectivizare în 1952, iar în 1991 și în 2000, când i s-a reconstituit dreptul de proprietate, i s-a reconstituit 74 de ha pajiști, diferența de 830 de ha fiind teren arabil din izlaz. Nu se poate schimba categoria de folosință. Pe terenul arabil se pot cultiva plante de nutreț, plante furajere. Ordonanța 34, care reglementează închirierea sau concesionarea suprafețelor de pajiști face referire doar la categoria pajiște, nu și la teren arabil în izlaz. Aici a fost și este un punct nevralgic pe care contestatarii nu l-au înțeles niciodată.

Cei 16 crescători de animale au vrut să le dau întreaga suprafață de teren, lucru pe care nu am putut să-l fac, pentru că aceștia dețin 40% din efectivul de animale al comunei. Pe lângă oi, capre, mai avem în comună 400 de cai, 250 de vaci, care se află la fiecare gospodărie în parte. Orice închiriere din domeniul public și privat al unui UAT, se face prin licitație publică. Legea 211 și OG 34 au fost atât de permisibile încât putea să participe oricine la licitația publică.

Ținând această suprafață de pășune și neînchiriind-o la nimeni, am avut presiuni și din partea unor oameni care au venit din toată țara, care așteptau derularea procedurii, ca să poată participa la licitația publică și să închirieze suprafața de pășune și teren arabil din islaz.

Am avut crescători de animale care au adus persoane din alte localități și județe cu efective de animale, pentru a pune mâna pe întreaga suprafață de islaz (teren arabil și pășune). Chiar dacă am avut un conflict cu cei 16 crescători de animale, generat din 2014, la un moment dat, vor trage concluzia că tot ceea ce am făcut a fost în beneficiul și în folosul lor.

Nu am lăsat să intre alte efective de animale din altă parte și am conservat această suprafață, tocmai ca să se dezvolte crescătorii autohtoni. Vreau să folosesc banii din subvenție pentru decolmatarea canalelor de desecare aflate pe această suprafața de teren, pentru a elimina efectul de băltire pe timpul iernii și perioadelor umede. Tot odată să încep să supraînsămânțez cu plante de nutreț pe porțiuni această suprafață, pentru a mări randamentul și valoarea nutritivă a furajului.

CELOR 16 CRESCĂTORI DE ANIMALE LE VOI ÎNCHIRIA SUPRAFAȚA CUVENITĂ, IAR LA MOMENTUL CÂND SE VA CLARIFICA SITUAȚIA DEPUNERII CERERILOR DE PLATĂ PENTRU ASOCIAȚII VOI ÎNCERCA SĂ SPRIJIN PE TOȚI CEILALȚI CRESCĂTORI DE ANIMALE SĂ SE ASOCIEZE ȘI SĂ DEPUNĂ CERERE DE PLATĂ PENTRU SUBVENȚIE PE SUPRAFAȚA RĂMASĂ

„Celor 16 crescători de animale, care au solicitat până la 31 martie 2015, închirierea suprafețelor de pajiște și teren arabil din izlaz, le voi închiria suprafața cuvenită pentru efectivul de animale.

Pentru crescătorii de animale și pentru micii fermieri, noile reglementări legate de subvenția APIA aprobate prin Ordonanța de Urgență Nr.3 din 2015, condițiile de eligibilitate nu mai sunt așa de permisibile și vor veni cu schimbări majore, și anume: „Începând cu 1 ianuarie 2016, beneficiarii ale căror plăți directe depășesc 2000 euro intră sub incidența prevederilor art. 8 din regulamentul UE nr. 1307/2013.

Pentru a dovedi calitatea de fermier activ, fermierii persoane fizice, care în anul anterior de plată au beneficiat de plăți directe care depășesc cuantumul de 5000 euro trebuie să se autorizeze ca persoane fizice PFA, Întreprindere Individuală, reglementate de OUG 44/2008.”

Automat ce se vor declara Întreprindere Individuală, PFA, crescătorii de animale vor fi nevoiți să se autorizeze la DSV ca exploatație de tip A, să dețină și să efectueze toate operațiunile de crotaliere, de inventariere în RNE singuri, să păstreze și să-și exploateze baza de date din RNE pe calculator tot singuri. Nu cred că un crescător de animale – așa numitul cioban poate gestiona aceste baze de date singur fără ajutorul medicilor veterinari. Iar pentru fermieri, începând cu anul 2018 identificarea și delimitarea tuturor parcelor agricole se va face obligatoriu pe baza datelor cadastrale.

Într-un cuvânt toate măsurile care se vor impune sunt mult mai greoaie și mult mai aspre pentru crescătorii de animale și pentru micii fermieri.»

Dumitru SÂRGHIE


- Advertisment -

Most Popular

Recent Comments