AcasăOra SatuluiCoteana la ceas aniversar – 585 de ani de la prima atestare...

Coteana la ceas aniversar – 585 de ani de la prima atestare documentară!

Marți, 8 august a.c., parcul comunal din Coteana s-a animat de prezența în număr mare a cotenenilor, aceștia sărbătorind 585 de ani de atestare documentară a localității. Cotenenii și-au cinstit astfel moștenirea culturală a localității, printr-un eveniment inedit, alături de invitați deosebiți.

Primarul Ionuț Dima a organizat o manifestare culturală de excepție, cu două lansări de carte, a profesorului Dumitru Tinu, autorul cărții „Coteana – obiceiuri și tradiții. Dicționar Român-Bulgar”, și a scriitorului George Smarandache – „Lumea satului”. Evenimentul a mai cuprins momente umoristice, artistice, poetice și evocări ale istoriei comunei Coteana, veche vatră de cultură și civilizație.

Ansamblul „Cotenița”, condus de coregraful Dumitru Sora, a încântat audiența cu jocurile și dansurile populare specifice zonei, care a dus faima cotenenilor în țară.

Lângă prof. Dumitru Tinu și George Smarandache – directorul Muzeului Județean Olt, au ținut să fie aproape alături de Ionuț Dima actori de excepție ai scenei românești, cum ar fi Eugen Cristea, Cristina Deleanu, Tudorel Filimon. În aplauzele cotenenilor, spectacolul umoristic a fost asigurat de celebrii Vasile Muraru și Valentina Fătu.

Despre istoria îndelungată a comunei Coteana și despre oamenii importanți care s-au ridicat din această comună au vorbit Marin Ene, profesor de istorie și director al Școlii Gimnaziale „Ion Conea” Coteana, Valeru Ciurea – jurnalist și promotor al culturii județului Olt, George Smarandache – directorul Muzeului Județean Olt, Vivi Viorel Pintea – directorul centrului Județean de Cultură și Artă Olt, ing. Ion Saimac și ing. Margareta Saimac.

Cotenenii sunt așteptați și în zilele de 14 și 15 august,  la Sărbătoarea tradițională a comunei „Târgul fetelor de la Cotenița”.

Ionuț Dima, primarul comunei Coteana:

La mulți ani, dragi coteneni! La mulți ani, Coteana!

«Bună seara, coteneni, bună seara, dragi invitați! Vă mulțumesc că ne-ați onorat, în această seară cu prezența dvs.! Pe 8 august 1438, s-a amintit pentru prima dată numele localității noastre. Mai exact, astăzi sărbătorim 585 de ani de la primele documente care atestă localitatea noastră. La mulți ani, dragi coteneni! Și cum îi place unei persoane foarte dragi mie să spună: „La mulți ani, Coteana!”

Generații și generații au muncit pentru a dezvolta permanent localitatea noastră. Generații care ca trestia s-au îndoit, dar niciodată nu s-au frânt, așa cum spunea Alexandru Vlahuță. Acestea sunt generațiile noastre care ne fac mândri că suntem coteneni, care ne-au adus astăzi aici, generații care și după 1990 au dezvoltat localitatea noastră, prin diferite proiecte.

Și noi, tineretul de astăzi, vrem să continuăm ceea ce au făcut înaintașii noștri, și continuăm să dezvoltăm localitatea noastră. De acum trei ani de când dvs. ați avut în credere în mine și m-ați urcat pe scena oamenilor care dezvoltă localitatea noastră, m-am zbătut continuu pentru toate proiectele. În câteva săptămâni, vom demara un proiect, „Investim în sănătate” foarte important pentru comunitatea noastră. Este vorba despre cel mai mare centru medical din județul Olt, cu cabinete de fizioterapie, cardiologie, stomatologie, o farmacie mare etc.

Investim, de asemenea, și educația copiilor noștri, pentru că ei sunt viitorul! Reabilităm și modernizăm cu mobilier nou și table inteligente Școala Gimnazială „Ion Conea”. Dezvoltăm, în continuare localitatea, prin proiecte privind șanțurile și podețele, dar și extinderea canalizării și punerea în funcțiune a celei vechi. Construim o Stație antigrindină și Stații de încărcare mașini electrice. Și multe alte proiecte…

Toate acestea abia aștept să le pun în aplicare, iar, la sfârșitul mandatului, să vin în fața dvs. cu Platforma-program și cu o reușită de peste 90%.

Vă mulțumesc și vă aștept, pe 14 și 15 august, în aceeași locație! La mulți ani, Coteana!

Marin Ene, profesor de istorie și director al Școlii Gimnaziale „Ion Conea” Coteana:

De-a lungul secolelor, cotenenii au participat la cele mai importante evenimente istorice

«Coteana este un sat care a fost atestat documentar, pentru prima dată, la 8 august 1438, în vremea Domnitorului Vlad Dracul, care a fost fiul lui Vlad Țepeș și nepotul marelui Mircea cel Bătrân, printr-un hrisov prin care erau întăriți cu ocină Taencuș, Stan și Colțea, la Coteana. Probabil erau trei personalități ale comunei, care primiseră pământ, în schimbul unor servicii deosebite făcute la vremea respectivă. De-a lungul istoriei mai este menționat un eveniment foarte important și anume bătălia de la Șerbănești, din anul 1599, când Doamna Chiajna, nepoata lui Ștefan cel Mare, se luptă cu boierii trădători, ce nu doreau în domnie pe fiul său, care era minor, avea 13 ani. Și, atunci, Doamna Chiajna se luptă cu acești boieri trădători la Șerbănești și parcurge traseul Alimănești, Coteana, Ipotești.

De-a lungul secolelor țăranii din Coteana nu au fost țărani moșneni, au fost numai țărani liberi, neaserviți. Au făcut parte din oștile voievozilor Țării Românești.

Alte evenimente istorice deosebite au mai fost în timpul Revoluției de la 1821, când Tudor Vladimirescu, în marșul său spre București, s-a oprit o noapte între Coteana și Ipotești.

La Revoluția de la 1848, a participat învățătorul școlii din Coteana, pe numele său Enea Ghinescu. 33 de ostași din Coteana au participat și la Războiul de Independență din 1877, în frunte cu sergentul Lupu Mehedințeanu, care, după două săptămâni de luptă la Plevna, a ridicat stindardul României.

În 1899, la Răscoala din Gara Slatina, au murit șapte persoane din Coteana, între care patru frați, frații Ghergu și frații Sfetcu. De asemenea, cotenenii au fost prezenți și în timpul Răscoalei de la 1907, când țăranii s-au împotrivit arendașului care conducea moșia Prințului Basarab Brâncoveanul.

În Primul și al Doilea Război Mondial, din localitatea noastră au participat aproximativ 200 de oșteni, care au luptat pe toate fronturile: Mărăști, Mărășești și Oituz, Oarba de Mureș și chiar în afara granițelor țării.

După 1945, cotenenii sunt cunoscuți că s-au opus Colectivizării comuniste. Chiar Nicolae Ceaușescu a făcut o vizită în Coteana, în 1961, s-a lovit de refuzul țăranilor de a-și da pământul la Colectiv, dar până la urmă Colectivizarea s-a făcut, așa cum bine știți, forțat.

După 1989, Coteana a intrat într-o altă etapă de dezvoltare. S-au dezvoltat foarte mult școlile, grădinițele, dispensarele, s-au modernizat drumurile etc.

Urez cotenenilor multă sănătate, iar pentru Coteana – dezvoltare durabilă și să rămână o comună la fel de frumoasă pe harta țării noastre. La mulți ani, Coteana!»

Valeru Ciurea, jurnalist și promotor al culturii județului Olt:

Domnul Dumitru Tinu este unul dintre personajele importante ale comunei dvs.

«Iată că aflăm, astăzi, un fapt inedit: localitatea Coteana este puțin mai tânără decât Slatina, dar puțin mai bătrână decât Bucureștiul.

Domnul Dumitru Tinu este unul dintre personajele importante ale comunei dvs. Spunea cineva, mai devreme, că aici la Coteana este cea mai mare densitate de oameni importanți, fie de cultură și artă, fie din domeniul științei. D-l Dumitru Tinu este unul dintre aceștia. Am avut privilegiul și bucuria de a-l întâlni, în urmă cu mai mulți ani, pe vremea când începusem un studiu despre cât de bine au conviețuit, de-a lungul timpului, românii, bulgarii și rromii în județul Olt. Am poposit și la domnia-sa în curte și am stat de vorbă câteva ore în foișor.

Astăzi, am bucuria să am în mână o carte a domniei sale, care se numește „Coteana – obiceiuri și tradiții. Dicționar Român-Bulgar”. Iată, de două ori bucurie, pentru că prima parte a obiceiurilor și tradițiilor este un teritoriu pe care îl stăpânesc și eu, cel puțin în parte, de vreo două decenii și jumătate ocupându-mă exclusiv de acestea, pe teritoriul județului Olt, iar cea de-a doua parte „Dicționar Român-Bulgar” îmi dă un imbold să continui ceea ce începusem, lăsând deoparte, din diferite motive, Studiul asupra conviețuirii românilor și bulgarilor.

Cartea aceasta este un demers important, din punct de vedere etnografic și sociologic, pentru că urmărește, în timp, evoluția acestor obiceiuri și tradiții aici, în zona dvs., și în arealul în care se află această localitate. Cât de mult s-au schimbat acestea în timp, cât de mult au fost afectat și cât de puțin au supraviețuit, unele dintre ele. Așa că și obiceiurile și tradițiile locului, cele care vin din sufletul oamenilor și au legătură cu viața oamenilor, vor rămâne, în continuare, vor trăi, vor dăinui. Și vor dăinui, în continuare, prin dvs. și prin copiii și nepoții dvs., cărora avem obligația să le spunem câte puțin din aceste tradiții și obiceiuri, ca ei să le afle și să devină interesați. Făcându-le, trăindu-le, nu neapărat să le citească într-o carte. Această carte trebuie să fie un îndrumar pentru ca acești copii să vadă ce se putea face și ce s-a făcut în satul tradițional și să-l păstrăm, chiar dacă localitatea aceasta, ca și multe altele, se dezvoltă. Trebuie să păstrăm aceste tradiții lângă noi, ca să nu uităm de unde am plecam! Măcar pentru atâta lucru!

Mă înclin în fața d-lui Dumitru Tinu și admir perseverența cu care, de-a lungul timpului, a scris și a adunat documente și amintiri, pe care sunt convins că le-a spus oricui a dorit să le asculte.

Nu știu cu al cui aport financiar a apărut cartea, dar este necesar ca toate primăriile și instituțiile care se ocupă de cultură să sprijine acest gen de demersuri, care nu sunt neapărat literare, cum spunea și d-l Dumitru Tinu, ci, mai degrabă, sunt cele care păstrează documentele, fie ele și în cuvânt scris și în imagini a ceea ce a fost și ceea ce ne reprezintă.

Spunem că am ajuns la iarăși copilărie, la un trecut care ne-a fost unora mai îndepărtat, altora mai apropiat.

Am să-l prezint pe d-l George Smarandache, actualmente directorul Muzeului Județean Olt, fiu al localității. Aici, în fața dvs., a expus câteva din cărțile pe care le-a scris. Sunt mândru, să zic așa, de faptul că l-am împins, cumva, de la spate, să scrie, atunci când mi-a dat câteva pagini scrise de el, în care vorbea despre copilăria lui, despre viața satului, așa cum și-o amintea el și cum o trăise la vremea respectivă.

Așa s-a născut ideea cărții „Lumea satului”, care a apărut în trei volume. Este o trilogie a lumii satului din Coteana și nu numai. Pentru că din Coteana el se duce mai departe, duce satul la oraș, îl aduce înapoi. Mai toate întâmplările din carte se regăsesc și într-o piesă de teatru, care se numește „Măgura” și care a avut un extraordinar impact peste tot pe unde a fost. Spun Slatina, unde a avut premiera, spun București, spun Cluj, spun Londra și Noua Zeelandă, unde s-a jucat cu o trupă de actori amatori români, stabiliți în Noua Zeelandă.

Poate că ar trebui făcută, din când în când, câte o seară în care să vă întâlniți cu oameni ca Dumitru Tinu, George Smarandache sau Ion Saimac, care ne va prezenta și dumnealui astăzi o carte. Ar trebui să vă întâlniți mai des și să povestiți, pentru că atunci, s-ar aprinde, cu siguranță, flăcările amintirilor trecutului, ale tinereții și copilăriei dvs.

Alături de cele trei volume din „Lumea satului”, George Smarandache a mai adus astăzi o altă carte, piesă de teatru, „Fluturele alb”, care urmează să fie jucată, în curând. Mai avem o carte de poezie, care a apărut în trei ediții, în limba română, română-spaniolă și română-engleză, grație, maestrului Eugen Cristea, care a făcut traducerea.»

George Smarandache, directorul Muzeului Județean Olt:

Mă încearcă emoțiile de fiecare dată când pășesc în sat, încă de la intrare

«Bună seara, coteneni! Îmi amintesc când părăseam forțele armate, în calitate de cadru militar, am hotărât, împreună cu familia mea, care m-a susținut întotdeauna, să ne mutăm la Slatina. Mulți au zis „De ce la Slatina, totuși Sibiul este Sibiu?” Pentru că omul se simte bine și casa lui este acolo unde își simte locul. Asta am simțit și noi și, iată, am venit la Slatina și, nu în ultimă instanță, la Coteana. Îmi este greu să vorbesc în fața dvs., mă încearcă emoțiile de fiecare dată când pășesc în sat, încă de la intrare. Cu atât mai mult cu cât îmi amintesc de ulițele pline cu țărână, pe care le alergam toată ziua, desculț, ori gardurile pe care le săream nu pentru a fura, ci pentru a degusta din roadele pământului nostru din Coteana.

Ca autor de carte, așa cum a spus și colegul meu Valeru Ciurea, într-adevăr am scris proză, poezie, pamflet, teatru, piese de teatru, în care au jucat mari actori și datorită cărora am astăzi, alături de mine, o pleiadă de extraordinari oameni ai scenei românești, cărora le mulțumesc, în fața dvs., pentru prezență.

Mulțumesc, totodată, d-lui primar că a făcut posibilă această întâlnire. Sper ca momentele, care vă vor fi prezentate în continuare, să vă delecteze și să vă facă să veniți, de fiecare dată, la astfel de întruniri, care sperăm să se întâmple, din ce în ce mai des.»

Dragoș Sîrghie


- Advertisment -

Most Popular

Recent Comments