AcasăInterviuDin partea Guvernului – nicio speranță!

Din partea Guvernului – nicio speranță!

D-le primar, ce „moștenire” v-a lăsat fostul primar?

Am moștenit o datorie foarte mare. Am moștenit această datorie pe hârtie și când spun pe hârtie, înseamnă contracte și facturi. 17 miliarde lei vechi, arierate. Acestea sunt pe hârtie… Lucrările efectuate și nefacturate nici acum nu știu sigur la ce sume se ridică pentru că și acum am surprize, când mai vin facturi din afară. Nu avem contracte, nu avem nimic… Spre exemplu, vin facturi pentru costume populare pentru formația de dansuri și de călușari. Vin facturi pentru trofee de ziua comunei, Fiii Satului… Una peste alta, arieratele pe care ni le-a lăsat fostul primar se ridică la aproape 30 de     miliarde vechi.

Din această cauză, eu nu am mai putut să angajez nicio cheltuială. Comuna are nevoie de multe lucruri, îndorel alexe primulrând de infrastructură. Cu toate că la drumurile comunale stăm foarte bine. Drumurile comunale sunt modernizate, mai puțin unul singur – DC 25 Ibănești-Miești, unde vreau să acționez chiar și cu bani de la bugetul local. După cum știți a apărut Ordonanța de Urgență nr. 3/2013, care ne obligă ca, în lunile februarie și martie, să achităm 85% din arierate. Nu vom apela la credite bancare, deoarece știm că se percep niște dobânzi foarte mari.

Arieratele înregistrate la 31 ianuarie, pentru că aici raportez la acest procent de 85%, sunt în sumă de 6,4 miliarde lei vechi. Dar, aproximativ patru  miliarde sunt pe HG 577, OG 7 și Fondul de mediu, care nu sunt considerate arierate. Deci, mai avem două miliarde și ceva, pe care trebuie să le achităm în lunile acestea. Nu vă ascund faptul că avem un buget bun, deoarece avem zonă petrolieră și ne vin foarte mulți bani de acolo. Plus de asta, este perioadă de încasări… Știți că, până în luna martie, se achită taxele și impozitele locale, beneficiind de bonificația de 10%. Și oamenii se grăbesc să plătească, din puținul pe care îl au, ca să beneficieze de această bonificație…

Având în vedere noua criză prin care trece România, ce proiecte v-ați propus, totuși?

Ieri (luni – 18 februarie a.c. – n.r.!) am fost la Palatul Parlamentului. Ne-am întâlnit cu d-l Victor Ponta și cu d-l vicepremier Dragnea și speranțele vagi. Ni s-a spus că vom primi finanțare în anul 2013, numai pentru proiectele care sunt în derulare. Noi, la nivelul comunei Cungrea, pe HG 577, avem alimentarea cu apă. Este un lucru bun, este în derulare, vom primi finanțare pentru acest obiectiv. În rest, din parte Guvernului – nicio speranță… Din 2014, ni se spune să avem proiecte bine făcute și să accesăm fonduri europene.

Așa cum am spus, în afară de DC 25 Ibănești-Miești, drumurile comunale arată impecabil. Sunt modernizate, beton, asfalt. Noi avem proiectul făcut și pentru acesta, de la MDRT, dar nu am primit finanțare și, după cum v-am spus, nu vom primi finanțare decât pentru cele care sunt în derulare. Acest segment de drum este în lungime de 2,2 km și sunt hotărât ca, în timpul mandatului meu, să-l modernizez și pe acesta.

Avem trei drumuri județene care străbat comuna noastră. Unul este DJ 703C, care face legătura între Drăgășani și Scornicești. Acesta este modernizat între ghilimele, este plin de găuri, iar Consiliul Județean nu are bani să facă nici măcar plombări. Altul este DJ 703D, care străbate satul Spătaru și mai este DJ 546E, în satul Miești, care sunt la nivel de piatră. Aici nu putem acționa, fiind drumuri județene iar Consiliul Județean ne-a spus clar că nu sunt fonduri. Vom vedea, pe viitor, ce vom putea face.

Ați spus mai devreme că premierul și vicepremierul României v-au îndemnat să faceți proiecte europene. Aveți profesioniști să puneți la punct astfel de proiecte și ce intenții ați avea?

Proiectele pe fonduri europene trebuie să însumeze anumite punctaje care sunt foarte greu de îndeplinit. Dar vom apela la firme de consultanță, cu experiență în domeniu, pentru a reuși să atragem cât mai mulți bani europeni.

În mandatul trecut, 2008-2012, am îndeplinit funcția de viceprimar și știu foarte bine situația din această comună. Vă pot spune că fonduri europene nu s-au atras nici măcar un cent. Am făcut, împreună cu fostul primar, proiecte declarate eligibile, dar fără finanțare. Ce intenționez pentru atragerea fondurilor europene este să introduc canalizare. Acest proiect este depus la Agenția Fondului pentru Mediu București, dar încă nu s-a semnat contractul de finanțare, din lipsă de fonduri. Pe Măsura 577, o măsură foarte greoaie, banii venind foarte greu, intenționez să introduc apă potabilă în toată comuna. Ceea ce a mai rămas, pentru că două sate sunt complet alimentate cu apă, satul Spătaru și satul Miești, urmând ca acum, în primăvară, să ne branșăm și la alte sate.

D-le primar care este situația economică a comunei. Care sunt resursele financiare?

Așa cum am menționat mai înainte, principala resursă de bani la bugetul local o reprezintă banii veniți de la Petrom. Acestea sunt cotele din impozitul pe salarii, deoarece Schela Petrolieră Drăgășani s-a desființat și s-a înființat Schela Otești, aici la noi în comună. Având salariați care-și desfășoară activitatea pe raza comunei noastre, unitatea virează către consiliul local o parte din impozitele pe salarii. Aproximativ 900 de milioane de lei vechi lunar. Aceasta este o sursă foarte bună.

Repet, am moștenit aceste arierate. Sperăm ca, în maxim jumătate de an, să reușim să le achităm pe toate. Dar așa cum v-am mai spus, avem contracte încheiate de fostul primar cu firme și lucrări efectuate și nefacturate. De exemplu, s-a construit un teren de sport sintetic în satul Oteștii de Sus, cu nocturnă, lucrarea ridicându-se la 7 miliarde de lei vechi. Fostul primar a plătit aproximativ două miliarde lei, iar eu trebuie să plătesc cinci miliarde. Aceste lucruri mă trag foarte mult în jos… Ceea ce vreau să realizez în comună se poate face, dar numai cu bani, iar principala sursă este bugetul local. Avem un buget bun și știu ce am de făcut, știu ce trebuie în comună, deoarece sunt om al locului, născut, crescut, școlit în comuna Cungrea. Știu pulsul populației… Comuna este foarte îmbătrânită, puterea de cumpărare este mică.

Legea 416…

La Legea 416, avem beneficiari aproximativ 9-10 persoane, dintre care apți de muncă numai patru. Restul sunt scutiți medical… Iar aceste persoane apte de muncă au de efectuat ore foarte puține. La nivelul comunei Cungrea, avem înființată o societate, SC PRESTĂRI SERVICII, care este în subordinea Consiliului Local și cu care realizăm mai multe lucrări. Spre exemplu, serviciul de salubrizare îl facem cu această societate. Noi dispunem de un tractor cu  remorcă, pe care l-am predat acestei societăți, pentru a efectua serviciul de salubritate în comuna Cungrea. De când avem acest serviciu, comuna arată foarte bine. Nu se mai aruncă gunoaiele la întâmplare.

Tot cu această societate, suntem în curs de realizare a curățirii izlazurilor de mărăcini și împrăștiere cu îngrășăminte chimice. De ce să dăm banii care vin de la APIA, când noi avem această societate, avem și tocătoare de mărăcini, avem și mașină de împrăștiat   îngrășăminte chimice, iar această societate are angajați numai cetățeni ai comunei.

Să ne spuneți câteva cuvinte despre cultură, sport, biserică…

La nivelul comunei, funcționează o formație de călușari (după cum vedeți, pereții sunt plini de diplome, din diferitele deplasări) și o formație de dansuri de fete. Sala de spectacole a căminului cultural este modernizată. Dar, tot din lipsă de fonduri, am stagnat un pic cu deplasările acestor două formații. Deci, nu s-au desființat, dar am stagnat un pic cu deplasările, din lipsă de fonduri. În viitorul apropiat, vreau să reluăm această activitate… La nivelul comunei activează și o echipă de fotbal, FC Vasile Ban – Cungrea. Vreau să spun că avem rezultate foarte bune, dar nu dispunem de un teren de fotbal propriu. Acolo unde este terenul de fotbal este un teren privat. Foștii proprietari au revendicat și și-au câștigat terenul. Antrenorii și sponsorii sunt nevoiți ca, pentru fiecare meci, să achite suma de două milioane lei vechi.  Vrem să amenajăm un teren de fotbal al comunității, un teren modern și să nu mai plătim la persoane fizice. Și așa nu avem destui bani.

La biserici, în funcție de câți bani avem la dispoziție, spre sfârșitul anului aș vrea să ajutăm fiecare biserică. Pentru că parohiile sunt obligate să-și construiască capele mortuare și clopotnițe. Și vrem să ajutăm fiecare biserică în limita posibilităților.

Care este structura politică Consiliului Local?

Structura politică a Consiliului Local Cungrea este în felul următor: 5 consilieri PNL, 4 – PSD și 2 – PDL. Nu se pune problema de opoziție în cadrul Consiliului Local, deoarece eu fac niște proiecte de hotărâri sănătoase, proiecte bune, exclusiv pentru comunitate, și nimeni nu are nimic împotriva lor.

Dumitru SÂRGHIE


- Advertisment -

Most Popular

Recent Comments