Doamna Felicia Man, înainte de a fi inspector-general, sunteți profesor. O meserie nobilă, care bate orice altă poziție din învățământ, stabilită, mai mult sau mai puțin, pe criterii politice. Ca profesor, deci, cum catalogați învățământul din România, care – iată – fluctuează negativ de la o legislatură la alta, de la un ministru la altul?
Învățământul românesc este într-o continuă reformă. Este de înțeles acest lucru, pentru că societatea evoluează și nevoile de formare ale acesteia sunt permanent altele. În opinia mea, de profesor, consider că pașii făcuți de învățământul românesc sunt importanți, în concordanță cu societatea cunoașterii, a globalizării, a educației pentru o societate durabilă, contribuind la compatibilizarea sistemului educațional românesc cu cel din Uniunea Europeană. În acest sens, sunt relevante eforturile care s-au făcut în timpul fiecărei legislaturi cu privire la asigurarea calității procesului instructiv-educativ, la reabilitarea infrastructurii școlare, la formarea unor resurse umane competitive, la corelarea ofertei educaționale cu cerințele pieței muncii și ale dezvoltării economice și sociale, la accesarea fondurilor structurale, la reducerea absenteismului școlar, a scăderii violenței în mediul educațional, etc.
Cu siguranță, mai sunt multe de făcut pentru un învățământ de calitate, însă important este că există dorința factorilor decidenți și a celor care activează în sistemul educațional de a contribui la schimbarea mentalităților și de a oferi o perspectivă nouă asupra învățământului ca factor esențial în evoluția societății.
Cum vi se pare că sună următoarea sintagmă: „România fără Abecedar!”? Și dvs. chiar știți la ce ne referim…
Așa cum spuneam mai devreme, societatea românească se află într-o continuă evoluție, neputând rămâne în afara dezvoltării învățământului european. În acest sens, eforturile Ministerului Educației Naționale sunt semnificative (făcând referire la schimbarea manualelor și a programelor școlare pentru clasele I si a II-a), însă ca orice lucru nou, este privit, la început, cu reticență, până la apariția primelor efecte pozitive. Era nevoie de un început, de o astfel de schimbare, întrucât manualele școlare erau depășite, an de an fiind doar reeditate, fără a se interveni asupra conținuturilor. Desigur, că într-un demers de o asemenea anvergură, pot apărea sincope, disfuncționalități care, uneori, nu pot fi anticipate, așa cum s-a întâmplat cu procedura de licitație privind achiziționarea de manuale școlare în format letric și digital pentru clasele I și a II-a.
Cu toate acestea, elevii nu au de suferit, întrucât această perioadă se caracterizează prin activități ludice, de intercunoaștere, de familiarizare cu mediul școlar – pentru elevii din clasa I. Pentru a asigura conținutul științific, cadrele didactice utilizează materiale ajutătoare – fișe de lucru, culegeri, auxiliare didactice, etc.
Se lucrează, cu atenția mărită, la o revenire în funcția de inspector-general adjunct a unui ex-liberal, via UNPR. Jubilați cumva la aflarea acestei vești?
Echipa Inspectoratului Școlar Județean Olt este bine sudată, dar receptivă față de oricine sau orice lucru care ar putea contribui la creșterea calității învățământului oltean.
Cum comentați faptul că 23% dintre copiii membrilor Parlamentului României și 41% dintre copiii membrilor fostului Cabinet Boc au studiat și studiază la școli private din străinătate? Școala noastră are râie? Nu le poate satisface acestora dorința nesecată de învățătură?
Trebuie să recunosc că nu sunt la curent cu aceste procente pe care le amintiți dvs., dar rezultatele obținute anual de către elevii noștri la concursurile internaționale demonstrează calitatea învățământului românesc și recunoașterea acestuia la nivel mondial și mai știu ca există și copii care vin din străinătate să învețe în România. Totodată, prezența elevilor sau a studenților români la instituții de prestigiu din Europa sau de pretutindeni reprezintă un motiv de mândrie pentru noi toți, cu atât mai mult cu cât nu criteriul economic sau social, după cum știm, stă la baza admiterii în aceste instituții, ci cunoștințele, și competențele dobândite pe băncile școlii românești.
Care ar fi soluția pentru stoparea intruziunii politicului în Educație?
Educația a fost dintotdeauna un domeniu care a suscitat interesul tuturor guvernelor care s-au succedat și care a generat, adesea, controverse în societatea civilă cu privire la drumul pe care aceasta ar trebui să îl urmeze.
Astfel, educația nu poate să se abată de la menirea pe care o are, aceea de a asigura un învățământ de calitate, având coordonate stabilite pe termen lung, care nu se pot modifica odată cu schimbarea unui guvern. Ca atare, educația trebuie să se afle în afara ingerinței politicului, întrucât rezultatele acesteia vor fi vizibile peste ani. In opinia mea, un „pact” încheiat între clasa politică și societatea civilă având rolul de a delimita educația de sfera politicului ar fi salutar, astfel încât aceasta să își urmeze cursul firesc și să își împlinească menirea, cu toții fiind responsabili pentru soarta generațiilor viitoare.
Sincer, nu vi s-a părut ușor deplasată declarația premierului Ponta, prin care a susținut că toți copiii din România, de clasa I, au computere și telefoane mobile cu acces la Internet?
De fapt, premierul Victor Ponta, în susținerea argumentelor privind „educația viitorului”, a necesității reformei în educație și a informatizării sistemului educațional, a evidențiat faptul că îndeosebi copiii sunt foarte receptivi la tot ceea ce înseamnă „tehnologie”, astfel încât chiar și elevii de clasa I știu să utilizeze un telefon sau un computer. In ceea ce privește accesul la internet, este bine cunoscut că toate școlile din România beneficiază de o astfel de facilitate, cea mai mare parte a activităților didactice bazându-se pe utilizarea acestuia.
Apropo, câte școli din Olt nu au autorizație sanitară și din ce cauză?
Pregătirea unităților de învățământ pentru debutul anului școlar 2014-2015 a presupus, alături de igienizarea spațiilor școlare, procurarea combustibilului solid pentru iarnă, încadrarea cu personal didactic, etc., și obținerea autorizației sanitare de funcționare. Astfel, dintr-un număr de 563 corpuri de clădire, 389 dintre acestea dețin autorizație sanitară de funcționare, diferența de 174 școli nefiind în posesia acesteia, întrucât majoritatea dintre ele nu îndeplinesc criteriile privind standardele de potabilitate a apei.
Care este mesajul dvs., acum la început de an, către elevi, părinți, profesori și către autoritățile administrative ale județului nostru?
Le urez succes elevilor în noul an școlar, împliniri, să se bucure de tot ceea ce le oferă vârsta copilăriei și a adolescenței, să aspire cât mai sus, iar visele să le devină realitate. Pentru ca reușita noastră să fie deplină, avem nevoie în continuare de sprijinul părinților și al autorităților administrative ale județului, pentru că numai împreună putem să oferim un învățământ de calitate!
Dumitru SÂRGHIE
