Deși face parte dintr-o altă generație decât cea căreia eu îi aparțin, îl cunosc pe George Alexandru Ionică de peste un deceniu și jumătate. Întotdeauna (dar, mai ales când a realizat și și-a asumat conștiința maturității sale lumești și intelectuale), am admirat la el eleganța și educația pe care și le-a arătat, cuviincios, în fața oamenilor cu care a intrat în contact.
De regulă, copiii de demnitari, considerați „copii de bani gata” (nu uitați că el este fiul celebrului fost președinte al CJ Olt, Marin Ionică) au un comportament antisocial și o educație care lasă de dorit. În general, ei știu că au spatele asigurat și încalcă, premeditat, regulile de conviețuire în societate. Nu e și cazul lui George, care nu și-a etalat niciodată originile „nobiliare” și care, înainte de tot și de toate, știe că este un cetățean egal în drepturi și obligații cu ceilalți membri ai comunității în care respiră și față de care are datorii moral-comunitare.
Mi-au plăcut și răspunsurile lui la întrebările mele, din cadrul acestui interviu de început de an, el dovedind, din poziția sa de economist cu studii universitare și post-universitare că este un tânăr echilibrat, modest și educat în aparițiile sale publice și, mai ales, iertător, față de semenii săi. Asta dovedește că este și un bun creștin. La Mulți Ani, George Alexandru Ionică!
Au trecut peste trei decenii de la Revoluția din Decembrie 1989. N-ai trăit perioada comunistă, dar ai respirat din plin în „leagănul democrației originale” (cum ar zice Herta Muler), teoretizate de Iliescu și desăvârșite de Constantinescu, Băsescu și, iată, Iohannis… Cum e, George?
Cei 30 de ani de politică democratică ne-au adus ce am votat! Nici mai mult, nici mai puțin! Suntem o democrație tânără, începătoare, care încearcă să-și găsească locul într-o multitudine de națiuni și care, totodată, trebuie să acționeze ca un tot unitar, ca o unitate economică. Este clar că nu este ușor. Deci, trebuie să fim curajoși și iertători în continuare.
Ești destul de pregătit intelectual și profesional ca să dai o definiție capitalismului nostru mioritic post decembrist. Care ar fi aceea?
Capitalismul autohton este, în opinia mea, o adevărată junglă! „Care pe care!” Iar tinerețea noastră își va spune cuvântul! În timp ce, în alte economii, funcționează cutume și sunt suficiente strângerile de mână, pentru a finaliza un proiect, la noi nu ai siguranța realizării contractelor, a obiectivelor, nici când sunt aproape terminate! „Gentleman’s agreement”, cum ar spune cineva dintr-un mare imperiu. Când ne gândim că „am aruncat cu pietre” în „profetul comunist”, Silviu Brucan, cel care a spus că o să mai dureze încă 20 de ani, până ajungem să stăpânim acest capitalism, cu democrația lui cu tot, ne dăm seama cât de „tineri” învățăceii suntem.
După 1989, Educația școlară la toate nivelurile (învățământul românesc, în general) a suferit tot felul de „operații reformatoare”. Miniștrii acestui domeniu vital pentru viitorul unei țări, puși în fruntea bucatelor exclusiv politic (unii dintre ei certați amarnic cu limba română și cu deontologia profesională), au adus învățământul românesc exact unde se află azi: pe culmile disperării! Cum vede un tânăr ca tine, cu părinți profesori de școală veche, o reformă în Educație?
Am făcut un sondaj pe străzile Slatinei și, din 30 de respondenți, doar doi au știut cine este ministrul actual al Culturii… Nomina odiosa… Bogdan Gheorghiu! Un individ lipsit de cultură, de personalitate, de inițiativă. De ce crezi că liberalii, ai căror înaintași au făcut România Mare și au avut mari personalități culturale, vin astăzi cu astfel de iluștri anonimi și ce ar fi de făcut în acest caz?
Referitor la rezultatele implicării clasei politice în domeniile noastre principale, consider că acestea sunt normale. Nu cred că este posibilă o altă realitate, atâta timp cât majoritatea oamenilor apți să facă în mod corespunzător managementul acestor activități, alege să se implice în orice altă sferă de activitate decât cea a politicilor publice. De unde alte rezultate?! De cele mai multe ori, avem politicieni care nu au reușit să performeze în niciun domeniu. Sunt cei care au avut răbdare și au așteptat doar să le vină rândul.
Soluția cred că este aceea, atât în domeniul educației, cât și în restul politicilor publice, de a aborda totul din perspectiva rezultatelor! Nu contează declarațiile bombastice, la televizor! Nu contează faptele, scrise în ziarele de partid! Contează doar rezultatele! Vreau să spun că suntem sătui de reforme și măsuri care au avut doar rezultate slabe sau deloc! Adică, eu sunt adeptul etapizării! Nu treci la altă etapă, până când nu ai rezultatul dorit cu prima etapă. Etape clar stabilite, realiste, realizabile! Atât de simplu este. Cred că în acest mod acționăm cu toții, de exemplu, în democrația propriei familii.
Cu ce te ocupi? De ce mai ești încă în România, când mulți tineri din generația ta fredonează Balada „Miorița” prin marile capitale ale lumii occidentale?
Privitor la activitatea mea, trebuie să recunosc că încă mă străduiesc să stabilizez societatea comercială pe care am înființat-o în 2012, sperând ca anul acesta să ajung la maturitatea economică și managerială mult dorită. Recunosc că și eu am fost tentat să caut o viață mai ușoară la frații europeni, membri UE. Dar nici acolo nu sunt „câinii cu covrigi în coadă”, din ce am auzit și văzut.
Cum cataloghezi faptul că Statele Unite ale Americii au deraiat atât de grav de la spiritul lor democratic legendar, zilele trecute Capitoliul, simbolul democrației lumii, fiind sub asediu?
Evenimentele sociale din Statele Unite ale Americii sunt grave. Ne demonstrează că, întotdeauna, mai este un pas mic până la o mare revoltă socială și, totodată, ele reprezintă un mesaj pentru marii capitaliști, „marile valori”, că, gata, ajunge cu atâta ipocrizie și bravadă! În USA, au fost înregistrate, în lunile de pandemie, din anul 2020, 39 milioane de cereri de intrare în Șomaj! Adică 39 milioane de oameni au intrat în Șomaj!!! Dar mediul privat din vârful ierarhiei a înregistrat, în plină criza medicală și economică, o creștere a averii totale cu 434 miliarde dolari, doar pentru miliardarii din SUA și doar în această perioadă.
Ai 39 de ani, vârsta împlinirii marilor idealuri în profesie, în dragoste, în viața de zi cu zi. Care ar fi mesajul tău pentru generația din care faci parte?
Mesajul pentru noi toți este că viața trece, fără să ne dăm seama, și că nu suntem roboți. Trebuie să ne oprim să respirăm, să privim cerul, să ne bucurăm de ce avem.
Totodată, suntem programați să greșim, dar trebuie să învățăm din greșelile noastre, să nu le repetăm și să devenim mai buni, ceea ce cred că se întâmplă deja. Dacă ne întoarcem în anii 2000, probabil că nu ne închipuiam atunci că vom evolua, totuși, atât de mult.
Dumitru Sârghie
