GIGEL ȘTIRBU – PNL, PARLAMENTARUL DIN OLT, CU CEL MAI ARTICULAT DISCURS POLITIC

De la Revoluție încoace județul Olt a avut parlamentari de toate culorile politice, însă cei mai numeroși au fost, bineînțeles, parlamentarii social-democrați. Niciunul dintre social-democrații județului Olt nu s-a remarcat în mod deosebit, de atâta amar de vreme, în cele două foruri legislative, Camera Deputaților și Senat. După cum ar trebui să fie, politica, în Parlament, se face cu discursuri bine articulate, cu argumente, cu probe juridice, când e cazul și, bineînțeles, cu o retorică care să atragă masele largi populare, pentru a le îndemna la vot.

Unul dintre cei mai eficienți parlamentari ai județului Olt, referitor la ceea ce am spus mai sus, adică la coerența discursului și la argumentele pe care le-a utilizat, pentru susținerea cauzei partidului pe care l-a reprezentat, a fost Paul Popescu senator PNȚCD. Și spun acest lucru, chiar dacă relațiile mele actuale cu fostul țărănist și deținut politic sunt deteriorate, din cauza faptului că respectivul domn se află la o vîrstă care îl împiedică să mai fie la fel cum a fost …odată, vorba cântecului.

După Paul Popescu, am avut mai avut parlamentari cu inițiativă și curaj de a ridica anumite probleme și propuneri de proiecte pentru interesul general al nației, printre care aș enumera pe dna senator Siminica Mirea, actualmente PSD, pe deputatul Marius Iancu, PSD, care este un tânăr echilibrat, inteligent și serios. Însă, cel mai eficient și bun orator al județului nostru, după Paul Popescu, cel puțin cu începere de la jumătatea anului trecut, s-a dovedit a fi deputatul Gigel Știrbu, cu care m-am aflat mult timp pe contrasens, dar care m-a convins, că este un parlamentar de care acest județ are nevoie. Și spun asta, punând în balanță inactivitatea celorlalți parlamentari de Olt, care n-au produs altceva în Parlament decât mătreață.

Hai să și argumentăm acest punct de vedere, dând câteva citate din discursurile publice ale domnului deputat, fost ministru al culturii.

CUM VA FI ROMÂNIA URMĂTOAREI SUTE DE ANI?

„Se ridică două întrebări firești: România de astăzi arată așa cum și-au închipuit-o înaintașii noști ce au săvârșit marele act istoric de la 1 decembrie 1918? Ce fel de țară vrem să lăsăm moștenire urmașilor noștri? Cum va fi oare România următoarei sute de ani? Sigur, este greu de răspuns! Unul dintre marii istorici români contemporani remarca faptul că societatea noastră pare că este în derivă și din cauza lipsei unui proiect național, a unui ideal național care să conjuge energiile creatoare ridică două întrebări firești: România de astăzi arată așa cum și-au închipuit-o înaintașii noști ce au săvârșit marele act istoric de la 1 decembrie 1918? Ce fel de țară vrem să lăsăm moștenire urmașilor noștri? Cum va fi oare România următoarei sute de ani? Sigur, este greu de răspuns! Unul dintre marii istorici români contemporani remarca faptul că societatea noastră pare că este în derivă și din cauza lipsei unui proiect național, a unui ideal național care să conjuge energiile creatoare ale poporului român, risipite astăzi în dispute sterile.re ale poporului român, risipite astăzi în dispute sterile.”

ÎN EGIPTUL ANTIC, FARAONUL ERA ÎNGROPAT ALĂTURI DE SLUGILE SALE

„Domnule Iordache, în Egiptul antic, faraonul era îngropat alături de slugile sale. Nu mai încercați să opriți inevitabilul (…) Ziceați că aveți majoritate? Nu-i văd în sală pe domnul Tudose, nu-i văd în sală pe deputații domnului Stănescu de la Olt. Nu mai aveți majoritate!”, a vorbit, de la tribună, Știrbu, provocând hohote de râs în sală.

CARE AU FOST PUNCTELE TARI ALE DOMNULUI BREAZ?

„Ziua culturii naționale ar trebui să reprezinte un moment în care celebrăm nu numai un mare creator, dar și o zi de reflecție asupra culturii române, în general, și a proiectelor culturale de interes național. Dar cultura românească trebuie sărbătorită mereu, nu doar o dată pe an! Spiritualitatea si cultura românească trebuie să existe în fiecare zi, în inima și sufletul românilor, pentru că în definitiv, sunt cei doi piloni ai continuității noastre de mii de ani pe aceste meleaguri. Valorile materiale si spirituale produse pe teritoriul țării noastre reprezintă fără doar si poate unul dintre stâlpii de rezistență ai societății in care trăim.

Cum de un profesor titular la catedra de matematică informatică poate conduce Ministerul Culturii și Identității Naționale, neavând nici o legătură sau vreo experiență în domeniul cultural? Oare care au fost punctele tari ale domnului Breaz când a fost numit pentru acest portofoliu? Sunt întrebări la care nu avem răspuns dar se văd clar consecințele inactivității domniei sale”.

Exemplele ar putea continua, pentru că Gigel Știrbu, președintele Comisiei de cultură, din Camera Deputaților chiar combate, așa cum ar trebui să facă orice liberal care simte românește.”

FĂRĂ PENSII SPECIALE

„În urma doleanțelor a peste 80% din români, am luat act și am propus interzicerea tuturor pensiilor speciale, eliminând privilegiile financiare pentru deputați și senatori, judecători și procurori, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor, militari, polițiști, funcționari publici cu statut special, funcționari publici parlamentari, membrilor corpului diplomatic și consular al României, membrilor Curții Constituționale și a personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România.

Eliminarea prevederilor legale ce oferă posibilitatea unor categorii profesionale de a beneficia de pensii speciale este în concordanță cu principiile liberale conform cărora pensiile trebuie să aibă la bază doar principiul contributivității.”

Dumitru Sârghie