Culegător de folclor, încă din fragedă copilărie, trezindu-se cântând încă de la vârsta de trei ani, Ion Crețeanu avea să-și urmeze menirea, fiind încadrat de specialiști în galeria rapsozilor autentici ai Olteniei și ai României, frate de cruce cu întâiul cobzar și înger-menestrel al pământului românesc, Tudor Gheorghe.
Prin cântecul său, prin dăruirea în totalitate pentru tot ce-i românesc într-ale tradiției, Ion Crețeanu celebrează lumina nestinsă a cântecului din vatra satului. Pentru el, neamul românesc, cu datinile și folclorul aferente, este un “neam al nemuririi”, așa cum ar spune marele poet gândirist, slătinean și el, Pan M. Vizirescu.
Prin cântecul său, „Ion al cobzei”, precum i-a spus marea soprană, slătineanca Felicia Filip, Ion Crețeanu sărbătorește în fiecare zi pământul acesta românesc care ne rabdă pe toți, denumit cândva Grădina Maicii Domnului. Glasul său – suavă tremurare ori fermă și răspicată rostire, ne vorbește în permanență despre neamul românesc care , iată, crește în veșnicie și prin prestanța internațională a marelui nostru cobzar din Voineasa Oltului.
Într-un interviu din Linia Întâi, întrebat de unde vine și încotro se îndreaptă, Ion al cobzei ne-a răspuns: „Eu vin de nicăieri și de pretutindeni și mă îndrept spre nicăieri și spre pretutindeni.. O să vă spun și partea a doua a răspunsului meu… Vin de la Voineasa din Olt. Dacă pui vârful compasului la Caracal, un compas imaginar cu o rază de 30 de km, obții o suprafață, un areal spiritual în care trăiesc cei mai frumoși călușari din Dacia Felix, cu Mănăstirea de la Brâncoveni, cu călușarii de la Cezieni, lăutarii de la Morunglav, de la Iancu Jianu, de la Voineasa și de la Rusănești. Aceasta este o parte a Olteniei profunde. Repet, vin din eternitatea spiritualității românești și merg spre veșnicia cântecului nostru popular, venit și el de pretutindeni și de nicăieri. Eu și cântecul meu mergem în eter, așa cum ar spune cucul sau cinteza, fără o țintă precisă, fără a ne propune ceva cu premeditare, curgem cum curge apa, în sensul pe care ni l-a hărăzit Dumnezeu.”
A concertat în Bulgaria, Serbia, Belgia, Italia, Spania, Ungaria, Republica Moldova, China, Canada, dar și în majoritatea orașelor României, înmiresmând inimile românilor din Diaspora, pe cele ale străinilor, dar și ale românilor de acasă.
Recent, la sfârșitul lunii decembrie 2016, rapsodul Ion Crețeanu, alături de Ansamblul Profesionist „Doina Oltului”, din Slatina, a susținut mai multe spectacole la Beijing, capitala Chinei, cu ocazia Porților Deschise, începând cu ziua de 22 decembrie anul deja trecut. Astfel, la Centrul Național pentru Artele Spectacolului din capitala Chinei, s-au auzit Doina Românească, însoțită de ritmul dumnezeiesc al Dansului bărbătesc din Oltenia, de dansul Feciorașul din Ardeal, dar și de magnificul căluș de pe plaiurile județului nostru, toate interpretate într-un stil inegalabil de membrii Ansamblului Profesionist „Doina Oltului”, din orașul natal al Eugen Ionesco.
Așa cum stă scris în site-ul China Radio Internațional (Secțiunea Română), în măreața clădire elicoidală din titan și sticlă, din celebra Piață Tiananmen, Ion Crețeanu, într-o fericită simbioză cu artiștii de la „Doina Oltului”, coordonați chiar de domnia sa, au arătat spectatorilor chinezi, într-o prezență câtă frunză și iarbă, ce înseamnă spiritualitatea românească, ce înseamnă cântecul și dansul provenite din vremi imemoriale, pe plaiurile noastre mioritice… De asemenea, spectatorii chinezi au fost încântați să audă ritmurile colindelor românești înălțate pe cerul Chinei de soprana Felicia Filip, alături de inegalabilul pianist Tudor Scripcariu.
Limbajul universal al muzicii și al dansului în general, dar – în special, al folclorului și dansului din România, i-au determinat pe chinezi să umple sălile până la refuz, lăsându-se electrizați de mirajul spiritului românesc. “Ion al cobzei”, într-un sincron celest cu echipa sa și cu cea a Feliciei Filip au fost ambasadorii deplini ai României și – în special, ai județului nostru care, așa cum am spus și altădată, a îmbogățit, prin valorile sale științifice, artistice și de altă natură, patrimoniul universal.
Conform aceeași cronici culturale, de pe site-ul China Radio Internațional, prof. Chen Ziming, președinte al Asociației pentru Studiul Cântecelor Populare din Lume, de pe lângă Asociația Muzicienilor din China, a declarat cu încântare: „Melodiile tradiționale românești sunt deosebite. România se situează în Balcani, în Europa de Est. Limba română face parte din limbile latine, nu din cele slave. Tocmai de aceea, cântecele ei au influențe atât din Europa, cât și din Turcia, de la Imperiul Otoman. Au caracteristici deosebite. Și dansul românesc este plin de vitalitate, la fel ca și cântecele solo. Eu studiez cântecele specifice diferitelor țări. Cunosc câteva lucruri despre melodiile din România, din Europa. Îmi place enorm de mult naiul. Melodiile cântate la nai sunt foarte renumite în lume. I like romanian music very much! (…) Din punctul meu de vedere , astfel de evenimente întăresc prietenia dintre China Și România. Acest spectacol ne-a oferit șansa să admirăm arta românească. Am vizitat acum câteva luni expoziția Comorile României, organizată la Beijing. Cultura României are o bază profundă. Dansurile românești sunt deosebit de vesele.”
Cu aceeași ocazie, Huang Venhui, directorul Departamentului pentru Schimbări Artistice al Teatrului Național DIN China, a spus: „Este o zi deosebită. Activitatea de astăzi face parte din cadrul Expoziției de Melodii Internaționale care se organizează în fiecare an, din 2010 încoace, cu scopul de a promova diversitatea culturilor lumii, dansurile și cântecele populare din diferite țări. Ați văzut cât de bine a fost primit evenimentul de azi. Este un spectacol viu, cu ritmuri rapide și vesele. Le place foarte mult spectatorilor. În viitor, vom mai organiza astfel de activități. Chiar ne gândim să aducem naiul românesc aici.”
Odată sosit în patrie, la Slatina, Ion Crețeanu a împărtășit slătinenilor, pe Oltv Slatina, în emisiunea „Poezia politicii”, sub genericul „Rezistența prin cultură”, moderată de ziaristul Dumitru Sârghie, simțămintele și satisfacția sa și ale echipei sale cu privire la acest turneu, care a arătat lumii asiatice cine suntem noi! Felicitări, Ion Crețeanu, felicitări „Doina Oltului”, felicitări Felicia Filip și Tudor Scripcariu!
Dumitru Sârghie
