D-le viceprimar, împreună cu echipa cu care ați plecat la drum, ce investiții mari ați făcut, ce investiții aveți de finalizat din mandatul trecut și ce aveți de gând pentru viitor?
Unul dintre proiectele prioritare pe care le-am avut în derulare au fost sistemul centralizat de alimentare cu apă în comuna Tufeni. Finanțarea alimentării cu apă s-a efectuat din fonduri guvernamentale, prin HG 577. La ora actuală, avem extindere alimentare cu apă în satele Stoborăști și Barza, în procent de 97% realizat, urmează să facem mici raportări și să-i dăm drumul în luna martie 2015. Avem de efectuat canalizare pentru satele comunei Tufeni, unde am efectuat alimentarea cu apă mai demult și în satele Stoborăști și Barza. Deci, începem sistemul de canalizare pentru apele uzate, menajere, care încep în acest an, cu fonduri de la Guvern. Avem de amenajat sediul primăriei, în față avem un parc foarte frumos, cu o suprafață de 1 ha de pământ, cu un mic luciu de apă. Vrem, să amenajăm parc pentru copii, pentru bătrâni, cu fonduri din bugetul local, estimativ în jur de 1 miliard lei, bani pe care-i avem în fondul de rulment.
Reabilitarea și consolidarea extinderilor și modernizării Școlii Tufeni. Având în vedere că, de doi de zile, noi am înființat un liceu, spațiul nu este de ajuns și mai extindem două săli mari de clasă, pentru a putea să continuăm cu liceul. La școala, la Stoborăști, trebuie să consolidăm și acolo extinderea școlii. Avem încălzire centrală, spațiu corespunzător, trebuie să facem mici reparații la acoperiș și unde mai sunt probleme.
Avem un târg săptămânal, foarte dezvoltat. Noi concurăm cu comuna Izbiceni, de ani de zile. Este dotat foarte bine. La ora actuală, am câștigat un proiect pe GAL și am mai construit în jur de 50 de mese pe aceste fonduri.
Proiecte, obiecte și investiții pentru 2014-2020: de construit o grădiniță de copii în satul Stoborăști; o sală de sport în satul Tufeni, unde avem liceul; să terminăm cu canalizarea. Avem în vedere ca, cel puțin în anul acesta, să amenajăm o bază sportivă la Liceul Tufeni, să finalizăm cu apa în martie; modernizările școlii Stoborăști și Barza; Anexa 3 pentru care avem deja proiectul făcut, pentru cele două spații, pentru încă două clase; amenajarea parcului și îmbunătățirea calității mediului de jur împrejur pentru acest lac.
Pe timpul verii, am observat că nu facem față, atunci când sunt călduri mari și vegetația necesită mult mai multă apă. În acest sens, dorim să construim încă un puț alături de cel existent, pentru a putea asigura apa pentru irigații.
Mai avem un proiect care este mai demult și greoi, acela referitor la introducerea de gaze naturale. Acesta este visul nostru și al d-lui Valeriu Stoica, fostul ministru al Justiției, care deja ne-a ajutat. Avem toate proiectele pentru introducerea gazelor și sperăm ca, pe parcurs, să o rezolvăm. Acestea sunt obiectivele pe care le avem în vedere pentru perioada următoare.
În ceea ce privește colaborarea între mine și d-l primar este una foarte bună. Am lucrat și mai înainte, eu am fost primar și dânsul viceprimar. Apoi, eu m-am îmbolnăvit, am trecut lângă dânsul, continuăm. Mandatul acesta este ultimul, în ceea ce mă privește, pentru că, voi face 65 de ani în 2016 și sper să ies la pensie. Sper să rămân cel mai bun consilier al dânsului, să-l ajut în tot ceea ce privește colaborarea noastră și bunul mers al comunei.
Care este situația cadrelor didactice din comuna Tufeni și care este relația dumnealor cu Primăria?
Este foarte adevărat, până în ultimii trei ani de zile, am cam șchiopătat în ceea ce privește conducerea școlii. Problema cadrelor didactice este că mai fac naveta, dar noi am fost foarte drăguți, le-am decontat banii de navetă, nu le-am creat niciodată greutăți. Consiliul Local a aprobat, mereu, decontarea sumelor pentru navetă, indiferent de ce sumă era vorba. Deci, problema frecvenței cadrelor didactice, adică să vină la orele de curs, a fost foarte bună. Acum, de vreo trei ani de zile, este la conducere o doamnă profesoară, Maria Rusu. E din comună, fiică a satului, mama sa a fost președintă de CAP, tatăl ei a fost învățător, iar soțul este preot în comună. Se cunoaște prezența unui om în școală, prin autoritate, prezență, disciplină.
În ceea ce privește colaborarea directă cu primăria, dacă trece o zi să nu ne întâlnim, împreună cu primarul, e mult. Dânsa ne spune care îi sunt problemele, ce necesar are. Sprijin are, din partea noastră, în permanență, cu tot ceea ce este necesar. Probleme pe care ni le spune sunt urgentate spre finalizare. Acest lucru face să avem o foarte bună colaborare. Este un om interesat să facă carieră profesională. A făcut foarte multe pentru școală. Înainte, toaletele erau ca la țară, acum, s-au turnat alei. Se vede mână de gospodar. Am amenajat un spațiu de joacă pentru copiii de la școală și la grădiniță. Înainte, parcul era distrus, acum nu are ce căuta un copil acolo, fără o educatoare sau o învățătoare.
Ați trăit și alte vremuri. Dacă vă mai aduceți aminte, erau ansambluri folclorice, alte inițiative care perpetuau tradițiile dvs. Ce mai există acum?
Este foarte adevărat. Când eram tânăr, după ce am, terminat liceul, m-am retras în comună, ca tehnician veterinar. Majoritatea cadrelor care suntem acum în comună cam de aceeași vârstă, am jucat în echipa artistică, în echipa de căluș. Am trecut, apoi, președinte de CAP, iar primar era un domn Bașcă, nu era din comună, ci din Drăgănești. Acesta a refăcut echipa de călușari, se întâmpla prin 1989-1990. După 1989, generațiile nu au mai învățat călușul. În ultimii doi ani, de când a venit d-na director la școală, s-a luat inițiativa la nivelul școlii, cu ajutorul directorului de la Doina Oltului, Costinel Alecsandrescu, cu o doamnă instructor din partea dânșilor și cu sprijinul nostru financiar, s-a reușit ca d-na instructor să vină de două ori pe săptămână și ne-a format o echipă artistică cu jocuri și dansuri legate de locul nostru natal. Am dat concurs la Slatina, unde am obținut mențiune. Formația este în formare. Am prins, deja, în bugetul local, o sumă frumoasă pentru a continua.
Pe fiecare an, avem o ediție, la nivelul comunei, este un concurs de cai, de Rusalii. Suntem la ediția a XI-a. Cu sprijinul CJ Olt, prin Doina Oltului, am avut mereu asigurată muzica. Cu copiii noștri, am prezentat un spectacol. S-a văzut o descrețire de frunți, a ieșit lumea să se mai relaxeze, au putut vedea câteva vedete ale muzicii populare de la nivel național, cum ar fi Niculina Stoican. Și copiii noștri au urcat pe scenă, au ținut un microfon în mănă, au cântat, au dansat, este altceva. Este o schimbare frumoasă.
Ce ne puteți spune despre sportul din comuna Tufeni?
Avem o echipă de fotbal, care se numește Recolta Tufeni, este sponsorizată de societățile Metaltrans și Eurospațial. A obținut locul IV. Noi am asigurat mereu prezența atât la meciurile din localitate, cât și în deplasări. Avem o echipă în formare foarte bună.
Care este situația Legii 416?
Comuna se compune din trei sate: Tufeni, Stoborăști și Barza. Satele mai îndepărtate de centru au fost puțin mai sărmane. Acolo, foarte mulți dintre cetățeni s-au bazat pe legumicultură. Acum, au început să mai miște ceva. Am încercat să facem niște solarii pe acolo și am încercat să le arătăm la oameni că dacă fac solarii și vin să vândă legumele la târgul săptămânal, dau înainte. Din satele de acolo, majoritatea oamenilor sunt mai necăjiți și avem 89% dintre aceștia beneficiază de ajutor social. Avem 18-19 de la Tufeni, restul sunt din celelalte două sate. Văd că au început cu niște solarii mici, pentru familie, acum s-au mai extins și vând zarzavaturi. Chiar am avut o discuție cu d-l primar, și-i spuneam că 69% dintre oameni care vând zarzavaturi în târg sunt din satele Stoborăști și Barza. Au văzut că nu se poate să mai stai să îți dea cineva de milă și produc și ei roșii, castraveți și le vând în târgul săptămânal. Preconizăm ca aceste dosare să fie în scădere.
Dacă, așa cum se spune, că bugetele vor veni direct la primării, automat nouă nu ne mai convine să dăm celor care sunt puturoși și stau doar să primească banii de la primărie.
Comuna Tufeni are o populație de 2889 locuitori. În 2009, plecăm cu 3047 persoane, venim în 2013 cu 2889, o scădere îngrijorătoare. Între 2002 și 2012, sunt între 40 și 60 de decese pe an, față de 5-6 nașteri. Noi eram comună de gradul II, iar acum am ajuns la gradul III.
Care este structura politică a Consiliului Local Tufeni?
Avem Consiliul Local format din 11 consilieri, pentru că suntem de gradul III. Astfel, suntem 9 – PSD, 1 – PNL și 1 – PDL. Colaborăm foarte bine, fără niciun fel de probleme. Cel de la PNL este poștaș, iar cel de la PDL este privatizat pe raza comunei. Opoziția lor este constructivă, nu stăm de ceartă, ci discutăm dacă suntem de acord cu anumite proiecte și chiar găsim, împreună, unele îmbunătățiri.
Am avut o problemă la denumirea unei străzi. Acolo a decedat tatăl directorului de la Doina Oltului și am vrut să-i punem numele de Alecsandrescu. Opoziția a venit cu propunerea ca numele străzii să fie numele unui fost moșier, care a ajutat mai mult populația din sat. A demonstrat, a argumentat și a rămas ca dumnealui. Atunci era consilier Florian Vârșă, de la PDL. A argumentat și i-am dat dreptate. Numele de Alecsandrescu a fost pus la altă stradă, în apropierea cimitirului, pentru că a fost un învățător foarte ambițios și toată lumea îl pomenește. Puteam să supunem la vot un proiect care oricum trecea, pentru că noi avem majoritate, dar nu așa procedăm noi, pentru că nu este frumos.
La noi, la Tufeni, minoritatea politică are de multe ori dreptate. Și chiar i-o acordăm, chiar dacă noi suntem majoritari.
Dragoș SÎRGHIE