Sub lumina blândă a toamnei, la umbra Stejarului Recunoștinței din curtea Grădiniței din Deal, din centrul comunei Osica de Sus, s-a încheiat, sâmbătă, 28 septembrie, proiectul cultural „Educație întru tradiție și valoare în port, muzică și joc Romănățean”, cu spectacolul folcloric „La Porțile Dorului”. Prin fața spectatorilor – părinți, bunici, specialiști, oficialități, ziariști sau spectatori de ocazie, s-au perindat Ansamblul de Dansuri „Crăițele”, Formația de viori „Lyrra”, Ansamblul Folcloric „Brâulețul” și călușarii „Craii Romanaților”. Toți, elevi ai Liceului „Ion Gh. Roșca” din localitate, îmbrăcați frumos în costum popular romănățean, cântând la instrumente noi, au amintit celor prezenți de vremurile când, în Osica, se prindeau fetele mari în horă, aveau loc petreceri cu lăutari sau cetele de călușari brăzdau comuna, de Rusalii.
Proiectul finanțat de Administrația Fondului Cultural Național și de Primăria comunei Osica de Sus, în parteneriat cu Asociația Culturală Pro-Memoria, a mai cuprins a doua ediție a spectacolului „Muzică și dans pe portative de suflet” și „Parada Portului Popular Romănățean”, eveniment inedit, precedat de o masă rotundă, la care s-a dezbătut tema „Tradiție și modernitate în costumul popular romănățean”, la care au participat specialiști, oameni de cultură și oficialități. Dar toate acestea n-ar fi putut avea loc fără implicarea directă, entuziastă, a cadrelor didactice de 
la Liceul „Ion Gh. Roșca”, a conducerii școlii, a elevilor și părinților acestora dar, mai ales, a instructorilor Paraschiv și Constantina Sterie sau Jane Boangiu, care s-au ocupat de pregătirea elevilor pe toată durata vacanței școlare.
Pe lângă finalitatea de educație culturală la care și-a adus contribuția proiectul, pe lângă componența importantă de patrimoniu ce s-a realizat prin promovarea costumului popular, s-a impus faptul că zona Osica de Sus este o vatră de port popular autentic, cu potențial etnofolcloric ce merită valorificat, iar asemenea manifestări trebuiesc replicate și intensificate întru perpetuarea spiritualității autentic romanești. Un prim pas ar fi amenajarea cât mai grabnică a muzeului local, cu un fond documentar adecvat privind viața și istoria colectivității.
Cristina Botez
