D-le primar, Legea bugetului pe anul 2015 este în avantajul d-voastră?
În mod sigur ne-a avantajat. Veniturile noastre pe anul 2014 au fost de 4,5 miliarde lei, încasările noastre. Bugetul total a fost 987 de mii. Anul acesta, am primit buget total de 16 miliarde lei vechi. Ne-a avantajat clar cu aproape 7 miliarde.
Ce investiții ați reușit, ce aveți de gând să mai faceți?
De finalizat, nu am reușit nimic pe anul trecut. Am început lucrările la alimentarea cu apă. Am fost finanțați, cu 30 de miliarde, în 2014, deci 50% din investiția totală. Este cea mai importantă investiție. Eram singura comună din nordul județului fără alimentare cu apă. Nu știu restul județului cum este, dar luând-o de la Slatina, până la limita județului Argeș, singura comună fără alimentare cu apă era Verguleasa. Eu mă bucur că au înțeles mesajul nostru, d-l președinte și d-l vicepreședinte ai Consiliului Județean și ne-au sprijinit în acest sens, înțelegând că se impune și la Verguleasa să avem, în primul rând, alimentare cu apă. Ne-au sprijinit și ne-au și avantajat un pic la împărțirea banilor pe Ordonanța 28.
Noi am gândit bugetul anul acesta, mai mult să îndreptăm o mare parte din bani către atragerea de fonduri europene sau guvernamentale, să lucrăm mult pe proiecte. Am înțeles că investiții majore nu se pot face decât prin proiecte guvernamentale sau europene.
Am avut marele dezavantaj, în acest mandat, că am apucat perioada între programe, programul 2007-2013. În 2012, când am intrat primar, nu s-au mai putut începe proiecte noi, iar pentru 2014-2020, încă nu s-au pornit sesiunile de depunere de proiecte. Din acest motiv, nu am reușit să atragem fonduri până în acest moment. Deși am reușit, anul trecut, să primim finanțare pe fonduri norvegiene, cu finanțare prin mecanismul financiar Spațiul Economic European 2009-2014, cu finanțare din fonduri Norvegia, Liechtenstein și Islanda. Un proiect de 7,660 miliarde lei vechi. Se adresează cetățenilor de etnie rromă. Noi avem undeva la 10% din populație o comunitate de etnie rromă. Atunci, am făcut un proiect în acest sens, înființăm un Centru Multifuncțional Social. Acum suntem în implementare, în sensul că reabilităm o clădire, un fost sediu CAP, unde să își desfășoare activitatea acest centru și, ulterior, începând cu luna august, o să înceapă activitățile propriu-zise. 69 de copii rromi care sunt înscriși în program, după terminarea orelor de curs, vin la acest centru, li se oferă o masă caldă și două ore de cursuri, un program interactiv, fac un fel de meditație gratuit. Vor face și activități sportive recreative. În cadrul programului, sunt prinse și un teren de sport și un loc de joacă. A fost un concurs de proiecte, la nivel național au fost depuse 148 de proiecte, dintre care au fost finanțate 37 de proiecte. Noi am reușit să fim locul 11 pe țară și am obținut finanțarea.
Pentru școli, am avut un proiect de o sală de sport școlară, cu 180 de locuri, cu tribună. S-a ținut licitația și acum este în procedură de evaluare a ofertelor. Finanțarea este tot prin Compania Națională de Investiții și sperăm ca, anul acesta, să reușim să realizăm această investiție.
Școala Gimnazială Poganu reunește peste 300 de copii, iar orele de sport se desfășoară într-o sală de clasă, debarasată de mobilier. Anul școlar este, 80% în anotimpul rece. Atunci, se impunea o sală de sport, și am prins programul de construire de săli de sport și imediat am fost la ușă cu proiectul.
Avem lucrarea de canalizare, proiect pentru 36 de km. Anul trecut, pe final, am reușit să-l prindem pe Planul Național de Dezvoltare Locală și acum suntem în procedura de a elabora proiectul tehnic, să licităm și, după alimentarea cu apă, să începem lucrările la canalizare. PNDR pune limită de sumă, respectiv 1 milion de euro pe investiție, ori canalizarea costă 3,5 miliarde. A trebuit să facem trei proiecte. După cum știți, pe PNDR faci un proiect și până nu-l termini, nu poți depune altul de aceeași natură. Atunci, am hotărât să-l lăsăm pe Ordonanța 28, pentru că dacă o luam pe segmente, în șase ani nu reușesc să termin canalizarea. Pe Ordonanța 28, cred că voi reuși în mai puțini ani.
Care este situația clădirilor de școală?
La Verguleasa, s-a reușit reforma școlară, în sensul restrângerii copiilor într-un centru, întrucât natalitatea a scăzut în ultimii ani și trendul este același în continuare. În acest sens, a fost desființată Școala cu clasele I-IV Dumitrești, cu câțiva ani în urmă. Din acest an, se desființează și Școala cu clasele I-IV Căzănești, pentru că mai erau 7 copii și nu se justifica să ții o locație pentru 7 copii și atunci i-am retras și pe ei la centru. Văzând trendul și știind ce urmează, anul trecut, am făcut o solicitare și având un microbuz școlar în dotare, dar comuna este destul de mare și întinsă, ca să reușim să aducem copiii la Centrul școlar, la Poganu, unde este școala gimnazială I-VIII, am făcut solicitare să ni se mai acorde un microbuz școlar nou. Anul trecut, în septembrie, l-am și primit. Acum, îi transportăm cu două microbuze și facem față cu brio acestei situații.
În total, cu preșcolari, sunt în jur de 320 de copii în cadrul școlii, la nivelul comunei. Locația este în regulă, a fost modernizată prin fonduri de la Banca Mondială, în 2010, au fost investiți 10 miliarde la Școala Gimnazială Poganu și se prezintă în foarte bună stare de funcționare. După ce am fost investit primar, chiar în acea toamnă, am dotat școala cu două centrale termice noi, ca să asigurăm încălzirea spațiului.
Anul acesta, având în buget mai bun, am prins bani pentru naveta cadrelor didactice. Nu sunt distanțe foarte mari, majoritatea sunt din Drăgășani, la câțiva km de noi. Totodată, am prins și 150 de milioane pentru acordarea de burse școlare la elevi, pe criteriile stabilite de Consiliul de Administrație, respectiv burse sociale și burse de merit.
Mai păstrați tradițiile în comuna d-voastră?
Mai avem și ceva cultură, dar puțină. Trebuie să recunoaștem că, pe acest segment, stăm cam prost, dar cred că nu este numai situația noastră. Avem o trupă de călușari pentru care, anul acesta, am prins 15000 lei, pentru a le lua și lor un echipament complet, cu opinci de călușar. Directorul de cămin cultural este instructorul Trupei de călușari de la Verguleasa. În rest, pentru cultură, cred că vom reuși, anul acesta, un lucru extraordinar, respectiv reabilitarea, modernizarea și extinderea Căminului Cultural, prin Compania Națională de Investiții, prin fonduri guvernamentale. Deja s-a licitat, avem și constructor. Începând de ieri, s-a primit ordinul de începere a lucrărilor și sperăm ca anul acesta să se și realizeze. Am înțeles că CNI are de trei ori mai mare bugetul față de anul trecut.
Alte surse atrase la bugetul local? S-au mai creat locuri de muncă?
Din păcate, în ultima perioadă, s-au mai închis unele unități. Aveam, în satul Valea Fetei, fostul complex care, ulterior, a fost o fabrică de mobilă, acum era o firmă Negrom de la Brașov, care aveau câteva zeci de angajați. Au intrat în faliment, cu datorii mari la bugetul local, undeva la 4 miliarde. Intrând în faliment, suntem înscriși la masa credală, vom vedea ce vom reuși ce să mai recuperăm, dar nu se prevede nimic în a se redeschide acolo.
Legea 416!
Sunt undeva la 40 de dosare, până la 100 de beneficiari. Banii i-au primit la timp, nu am întârziat niciodată cu ajutorul social. Am primit și alimente de la Uniunea Europeană, au fost distribuite în totalitate. Ne facem treaba.
Care este structura politică a CL? Aveți opozanți riguroși?
Avem opoziție destul de bună, ținând cont că CL este format din 11 consilieri. Din păcate, acum, suntem o comună de gradul III. Spun din păcate, pentru că noi în realitate, conform ultimului recensământ, suntem 3139 de locuitori. Asta ar însemna comună de categoria a II-a. Din păcate, legile noastre sunt, întotdeauna, ambigue. Am făcut și o solicitare la Prefectură, Prefectura a făcut solicitare la INS. INS dă un răspuns în sensul că este o diferență între numărul de locuitori existenți și cei cu domiciliu. Atunci când se încadrează o comună într-o anumită categorie, se specifică numărul de locuitori, nu spune dacă locuitori cu domiciliu sau cu reședință. Nimeni nu ne dă un răspuns și consider că suntem nedreptățiți din acest punct de vedere. Nu ne putem compara cu Topana, care are până la 1000 de locuitori.
Structura CL este: 6 – consilieri PSD (eram cinci, dar a mai venit un consilier, pe Ordonanța 55, de la PDL), 4 – PNL și 1 – PRM.
Vă bate gândul, d-le primar, să candidați și pentru legislatura următoare?
Sunt la primul mandat. Dacă lucrurile merg bine, cred că mă mai înham o dată la funcția de primar.
M-am gândit la o eventuală cădere a Guvernului PSD, pentru că se vehiculează în presă, peste tot. Nu cred că este un lucru bun, dacă ar fi să fie așa. Nu pentru că este un guvern PSD și eu sunt înrolat în acest partid, ci pentru că acum, în această perioadă, când urmează să se deschidă programele pe fonduri europene, totul este pus la punct și toată lumea este pregătită. Dacă se schimbă guvernarea, de la ei în jos se schimbă tot și indiferent cât de deștepți ar fi cei care vin, tot le trebuie o perioadă de acomodare pe post și vom pierde din nou startul.
Sunteți mândru că sunteți contemporan cu Darius Vâlcov, ministrul Finanțelor?
Absolut! I-am transmis și mesaje de felicitare pentru modul în care a abordat bugetul anului 2015 și cum abordează multe probleme. Sunt foarte mândru și cred că guvernul Ponta este mândru de Darius Vâlcov.
Dragoș Sîrghie
