În 1943, când se împlinea un sfert de veac de la Unirea Transilvaniei, au avut loc manifestări de anvergură deopotrivă în București și Alba Iulia. În Capitală, în prima parte a zilei, a avut loc un Te-Deum la Catedrala Patriarhală, oficiat de patriarhul Nicodim Munteanu, la care au asistat membrii guvernului, autoritățile locale, reprezentanții instituțiilor culturale (Academia Română, Astra, Universităților), corpul diplomatic și o seamă de generali.
Apoi a avut loc o conferință omagială la cinematograful ARO, organizată de ASTRA, la care au luat parte lideri unioniști – participanți la Adunarea de la Alba Iulia – printre care s-au numărat Ilie Lazăr, Iosif Jumanca sau Ion Flueraș, prelegeri fiind susținute de Ștefan Pop – președintele despărțământului București al Astrei și de Zenovie Pâclișanu. Ziua s-a încheiat cu un recital poetic la Ateneu, unde au fost rostite fragmente din creațiile literare ale poeților ardeleni.
La Alba Iulia sărbătoarea a fost anunțată de clopotele bisericilor din Maieri (ortodoxă și greco-catolică), la ora 11 săvârșindu-se Te-Deum-ul, de către protopopii Alexandru Baba și Nicolae Vlahiu, în Catedrala Încoronării. Printre oaspeții de seamă ai evenimentului s-au numărat: Aurel Vlad (membru al CNRC și lider unionist), Iuliu Hațeganu, rectorul Universității Clujene (mutate la Sibiu), Silviu Dragomir, D.D. Roșca, Ioan Lupaș, Iuliu Moldovan (președintele Astrei), iar din partea guvernului a participat Ion Petrovici, ministru Culturii Naționale.
A urmat apoi o ședință festivă în Sala Unirii, în cadrul căreia au luat cuvântul Eugen Hulea (președintele Astrei locale), Ioan Lupaș, Ion Petrovici și Aurel Vlad care, în discursurile lor, alături de omagierea Unirii Transilvaniei cu România, s-au referit la situația tragică a Ardealului de Nord, ocupat de Ungaria horthistă la acel moment.
Schimbarea (geo)politică fundamentală petrecută în urma actului de la 23 august 1944 a produs (re)conversii memoriale inedite, astfel că – la 1 Decembrie 1944 – la Te-Deum-ul săvârșit la Catedrala Patriarhală au luat parte, alături de membrii guvernului în frunte cu generalul Sănătescu, și reprezentanții misiunilor aliate în România – americană, britanică și sovietică (între care se număra și Andrei Vîșinski, adjunctul lui Molotov, cel care avea să impună guvernul Petru Groza în martie 1945).
După-amiaza, la Cinemograful ARO, ASTRA a ținut ședința tradițională, dedicată Unirii Transilvaniei cu România, la care au luat parte, printre alții, Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Nicolae Penescu, Ilie Lazăr sau Corneliu Coposu.
La Alba Iulia, noile realități politice s-au reflectat în componența invitaților care au participat la evenimentele omagiale din Sala Unirii. Astfel, alături de Traian Mârza, reprezentantul PNȚ și Virgil Cucuiu, reprezentantul PNL, a participat și Dumitru Ciumbrudean, reprezentantul PCR, viitorul director al Muzeului Unirii.
În 1946, celebrarea zilei de 1 Decembrie era chemată să legitimeze deschiderea lucrărilor Parlamentului, rezultat în urma alegerilor din 19 noiembrie, fraudate de către comuniști.
Un an mai târziu, în 1947, a avut loc ultima omagiere publică a Unirii Transilvaniei (pentru următoarele două decenii), ceremoniile, restrânse de această dată, rezumându-se la Te-Deum-ul Patriarhal, la care au participat, alături de reprezentanții Casei Regale, membrii guvernului, în frunte cu Petru Groza, printre care se numărau – Gheorghiu-Dej, Emil Bodnăraș sau Teohari Georgescu.
Dragoș URSU
