Memoria culturii române se păstrează, se respectă, se întreține „în Duh și Adevăr”, în oameni, în trăirile lor de grație, prin tot ce au mai bun și mai frumos în fibra sufletului, prin bucurii mărunte sau mari, care pot deveni un fel al sufletului de a fi.
Înscriem cu „slove de aur” în memoria noastră culturală și afectivă evenimentul desfășurat la Caracal, în 14 ianuarie 2023, în foaierul Teatrului Național, intitulat generic „Eminescu – murmur de fond național!”. Ampla manifestare a avut girul Primăriei Municipiului Caracal, Bibliotecii Municipale „Virgil Carianopol” din Caracal și Editurii „Arena Artelor” din Slatina, avându-i ca organizatori pe scriitorul și jurnalistul Dumitru Sârghie și pe doamna Vera Grigorescu, directorul Bibliotecii Municipale „Virgil Carianopol” din Caracal, care a moderat într-un mod cu totul și cu totul special „starea” acestui eveniment cultural de înalt rafinament artistic și de patriotism autentic.
Toți cei prezenți – reprezentanți ai comunității locale și culturale, elevi, dascăli, invitați – au avut parte de o activitate densă, care nu a urmărit vreo performanță anume, ci spontaneitatea, naturalețea, frumusețea „neuitării” și a bucuriei de a fi împreună, de a acorda „viorile” sufletului la înălțimea actului artistic și de a trăi românismul autentic. Prin oameni de valoare universală, prin personalitățile culturale evocate – „poetul-neam” Mihai Eminescu și „ultimul gândirist”, ziaristul și scriitorul Pan M. Vizirescu (de la nașterea căruia, în acest an, pe 16 august, se împlinesc 120 de ani).
Din cuvântul introductiv al doamnei director Vera Grigorescu am reținut aspecte legate de starea culturii azi, despre faptul că ea ar trebui să devină o coordonată firească a vieții fiecăruia dintre noi, o dimensiune normală a ființei. Despre geniul eminescian – că este o „experiență” care ne bucură inima, mereu fascinantă și uimitoare (!), că poezia lui rămâne ce a fost dintotdeauna – „inspirație divină”, iar publicistica sa, mai mult decât actuală. Că putem și că este de datoria noastră, a tuturor, să-l (re)citim și să-l iubim mai mult pe Eminescu, să fie și de partea noastră solară și să-i fim mereu recunoscători pentru tot ce împărtășim!
Organizatorul prin excelență, (alături de doamna Vera Grigorescu) al sensurilor și rosturilor împlinite prin actul de cultură – scriitorul Dumitru Sîrghie – i-a fascinat pe cei prezenți cu darurile culturale oferite, cu posibilitatea înfăptuirii unor astfel de întâlniri de suflet la Caracal, în „capitala culturii romanațene” (după propria expresie). Toate aceste conexiuni prin poezie, muzică, literatură, publicații s-au împlinit pentru că Dumitru Sîrghie are pasiune pentru Cuvânt, are spirit de observație, voință și determinare, are farmec, atitudine, firesc, verticalitate, românism adevărat. Forța sa creatoare se vădește în tot ceea ce face, în toate actele culturale pe care le livrează, fie că este vorba de poezie, proză, jurnalism. Din toate răzbat și se îmbină poezia, candoarea, omenia, strigătul tragic, ironia fină și mușcătoare, emoția, luciditatea. Sunt onorată de prietenia acestui profesionist desăvârșit (și mereu recunoscătoare lui Costel Vasilescu, jurnalistul care ne-a adus împreună pe drumul profesiunii!).
Precuvântarea scriitorului Dumitru Sîrghie, despre geniul eminescian, a electrizat, pur și simplu, atmosfera pentru că „(…) Doamne, greu este a vorbi despre Măria Sa, Mihai Eminescu. Cel dintâi cuvânt pe care l-a rostit Dumnezeu a fost Hyperion. Cel dintâi cuvânt pe care-l rostește poporul român este Eminescu.(…) Eminescu a condensat și recapitulat până la sublimare specificitatea Neamului Românesc, încât nimeni altul dintre scriitorii români n-a mai ajuns la această desăvârșire.”
Versuri absolut cuceritoare din poezia intitulată ”Românism” a lui Dumitru Sîrghie: Lumea a-nceput dis-de-dimineață,/Eminescu însuși încă n-a murit,/chiar bătut de valuri și norit de ceață,/geniul său extatic abia a-nflorit…/(…)’Nalt e Eminescu, ca o Catedrală/și noblețea-i vastă stă-n melancolie,/spiritul său tainic face-se spirală/cântătoare-n zboruri, ca o ciocârlie…
A urmat un recital de poezie eminesciană, care a surprins dimensiunea universală a lui Eminescu în poeme recitate în limbile română, engleză și franceză.
Gazdă primitoare, spirit erudit și volubil, dl primar al Municipiului Caracal, Ion Marian Doldurea a adus în fața publicului informații inedite despre perioada studiilor lui Eminescu și a mai afirmat că „Nu ne uităm valorile naționale! Astăzi se împlinesc 173 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889) și totodată sărbătorim Ziua Culturii Naționale.
Referindu-se la Mihai Eminescu, Constantin Noica scria: Omul acesta a trăit cu suferința de a nu ști tot. Este un exemplu despre asumarea unui destin, despre înțelegerea importanței educației și culturii. Un mesaj pentru generațiile actuale care trebuie să poarte valorile culturii naționale și să le transmită celor care vin.”
Ziua culturii naționale a fost întregită printr-un alt moment deosebit în cadrul aceluiași eveniment – lansarea volumului „Pan. M. Vizirescu – la microfonul Radiodifuziunii române”, semnat de Dumitru Sârghie, carte care face parte dintr-un proiect mai larg de restituire a operei lui Vizirescu și considerat de către autor ca fiind „un demers util noilor generații, care trebuie să cunoască ororile și rănile adânci pe care le-a instaurat comunismul pe trupul spiritual al României culturale. La Radio, Pan. M. Vizirescu, prin conferințele sale, a urmat direcția naționalismului românesc, teoretizat de Eminescu și consolidat de Iorga, Dimitrie Gusti, Vasile Voiculescu, Constantin Rădulescu-Motru, Nichifor Crainic, alături de ceilalți mari autohtoniști de la Gândirea, cei care au plătit scump, cu libertatea și cu viața, pentru patriotismul lor.”
Atmosfera specială a fost sublimată de interpreta de muzică folk, profesor Mihaela Stoica, din Giurgiu, care a lansat un album muzical intitulat metaforic, după versurile aceluiași Dumitru Sîrghie, „Genunchiul Stâng”. Momentele muzicale au alternat cu versuri recitate de poet, din creația proprie.
Evenimentul a fost întregit de inegalabilul rapsod popular Ion Crețeanu, care a adunat în glasul său emoție, amintire, așteptare, clipe de divinitate, visuri și lacrimi din nepieritoarea lui muzică românească de vatră.
Prof. Alina Elena Marin
