E dimineața unei zile de început de februarie… La C.N. ,,Radu Greceanu” este multă animație, semn că ceva frumos, înălțător, urmează să se întâmple. Învăluiți în acordurile „Poemei Române”, ce se răspândesc în tot liceul, de pe holuri și până în amfiteatru, elevi și profesori se pregătesc de un eveniment special: Vizita Principelui Nicolae al României. Și unii și ceilalți vor, și așa și trebuie, să fie la înălțimea vremurilor și a înaintașilor, profesori și absolvenți, care de-a lungul celor 140 de ani de existență, au făcut cinste școlii și comunității slătinene.
Este un freamăt continuu. Emoție, bucurie, entuziasm. Este, mai ales, o puternică determinare de a face ca această vizită să rămână o frumoasă amintire, peste timp. Trei tinere în costum tradițional, cu cosițe ce le curg pe umeri, se pregătesc să îl întâmpine pe Principe, cu pâinea pe care mâini dibace au împletit coroana regală, și cu sarea pământului… În Amfiteatrul înnobilat de chipurile regilor României și de flori albe ce încoronează întreaga scenă, tinerii așteaptă, într-o liniște patriarhală, sosirea Principelui. O tânără ce întruchipează „noua imagine a Reginei Maria”, își rememorează discursul pe care urmează să îl susțină.
Un prelung „A venit…!”, rostit de cineva, cu căldură și ușoară emoție, este semnul începutului. De cum intră pe alee, Principele scrutează zarea, până la intrarea în clădirea impunătoare a liceului, simțind, parcă, până la aflarea istoriei acestui lăcaș, că este unul dintre cele care au străbătut veacurile. Pe holul mic, de la intrare, povestea acestei școli începe să curgă din vitrinele laterale, prin glasul d-nei prof. de istorie, Elena Sîrghie: „S-a înființat, în 1884, ca Gimnaziu Real. În 1902, a primit , de la Regele Carol I, numele de „Radu Greceanu”. Din anul 1914, a devenit liceu. Perioada 1918-1948 este considerată „Etapa miracolului școlar – Radu Greceanu”. La catedră, se afla un corp profesoral de elită cu adevărat… Cel care avea să se identifice, însă, cu destinul acestui liceu va fi prof. Traian Biju” (…)
Și Principele avea să afle de realizările acestuia ca profesor și director, fără de care C.N. „Radu Greceanu” nu ar fi putut să fie ceea ce este astăzi. Este rândul d-nei director, Gianina Pîrvu să prezinte Alteței Sale palmaresul acestui Colegiu.
După semnarea actelor prin care Principele donează școlii DVD-ul conținând documentarul istoric „Maria, inima României ”și zece cărți cu titlul „Istoria Monarhiei în România”, se pornește spre Amfiteatru. Se face o scurtă oprire în fața chipurilor ce prind contur, pe peretele de la intrare: Iuliu Moisil, Ion Irimescu, Traian Biju, Dumitru Caracostea, Leonida Gherasim, Octavian Popescu… În Amfiteatru, aceleași acorduri ale „Poemei Române”. O lumină difuză, atât cât să se vadă emoțiile de pe chipurile tinerilor, îmbrăcați în alb, aplaudând discret. Principele înaintează cu mersul său ușor cadențat, nici prea alert, nici prea alene, ritm pe care, pare, să-l impună și celor care îl însoțesc. Privirea îi alunecă ușor de la acești copii frumoși, la înaintașii săi, Regii României, care-l privesc, de la înălțime ecranului de deasupra scenei. Intonarea Imnului de Stat și a Imnului Regal conturează, deja, această atmosferă cu adevărat regală.
Încep alocuțiunile care sunt urmate de dialogul dintre Principe și elevii din sală, într-o atmosferă de apropiere, de familiaritate… Tinerii sunt bucuroși să descopere un model de personalitate și de instituție chiar. Iar Principele să afle că există tineri bine ancorați în realitățile societății. Care au propriile opinii și știu să și le susțină cu argumente. Care înțeleg mersul lumii. Și, mai ales, știu ce trebuie făcut pentru ca țara asta „să nu mai fie, doar așa… o grămadă de oameni care nu reușește să ducă la ceva bun”. Știu că vor să rămână în țară și să-și clădească, aici, viitorul. Dar și ce trebuie făcut pentru „a depăși incapacitatea politicienilor”, astfel încât acest viitor să se împlinească. Iar Principele le-a promis că le va fi alături.
La sfârșitul acestei atmosfere, cu adevărat regale, Principele a semnat, în Cartea de Onoare: „Vă mulțumesc, pentru primirea călduroasă, cu ocazia proiectului «Istoria Regalității în școli». Mult succes, în formarea viitorului. Nihil Sine Deo!”
Și noi mulțumim, pentru cum s-a desfășurat această întâmplare frumoasă, Conducerii Colegiului, în frunte cu d-na director Gianina Pîrvu, d-nei. Prof. Teodora Marica, președinta Asociației „Radu Greceanu”, Consiliului Școlar al Elevilor. Mulțumiri tuturor cadrelor didactice și elevilor care au demonstrat, încă o dată, înaltul nivel educațional al acestui Colegiu. Mulțumiri Rotary Club Slatina, care a făcut posibilă această manifestare de înaltă ținută.
„Când bunicul meu, Regele Mihai, a fost lăsat, pentru prima dată, să vină în țară, atunci eu am făcut cunoștință cu un Rege… Când vezi atâta iubire, pentru un om și iubirea este reciprocă, înțelegi, cu adevărat, ce înseamnă un rege. Una dintre cele mai grele zile din viața mea a fost moartea sa. Tatăl meu a murit când aveam 16 ani. Bunicul a fost singurul bărbat constant din viață mea.”
Principele Nicolae al României
Daria Silvana Badea
