Ce a însemnat și ce înseamnă, pentru o comunitate, Grupul de Acțiune Locală (GAL)?
Față de GAL, primarii noștri din Olt erau mai reticenți la început. La nivelul județului Olt, exista un singur GAL, la Ghimpețeni, dar care – inițial – nu a funcționat, din cauza lipsei unui specialist în accesarea fondurilor europene. Era greu de găsit cineva care să coordoneze la nivel de județ. Această lipsă se resimte și la ora actuală. Vreau să vă spun că nu am învățat nimic din perioada 2007-2013.
Pentru perioada 2014-2020, cu toate că au trecut doi ani, au fost foarte puține programe și măsuri pe GAL. Ele au început, totuși, să fie accesate, atât de către fermieri, cât și de către UAT-uri (Unități Administrativ Teritoriale). Este păcat să nu le accesezi, pentru că sunt sume foarte mari de bani pe care UE ni le repartizează și noi nu avem capacitatea de a absorbi pe toate palierele. Nu aș vrea să vă critic, dar cred că și media are o parte de vină, pentru că este mai ușor să pună pe prima pagină un scandal dintre două clanuri care se bat sau un act de tâlhărie, sau un accident grav. Este altceva să pui pe prima pagină, trimestrial, o analiză a absorbției cu toți factorii de răspundere la nivel de județ, în așa fel încât să accesăm aceste fonduri.
Revenind la GAL, am avut norocul că, în 2010, a apărut o specialistă, existând și o disponibilitate de 100% din partea CJ Olt, punctual a președintelui Paul Stănescu. Ne-am organizat și ne-am mișcat foarte repede. La nivelul județului Olt, au luat ființă șapte GAL-uri. La ora actuală, pe noua formulă, ele s-au restructurat, în ideea de a putea să accesăm fonduri. Sumele erau limitate de UAT-uri. S-au mărit ca suprafață și ca rază de activitate și GAL-urile vor primi până la 10 milioane de euro. Deci, UAT-urile vor beneficia, în perioada 2014-2020, de sume mult mai consistente, care nu au nicio legătură cu programul național. Poți să ai proiecte și pe GAL să le rezolvi.
Este foarte important faptul că s-au menținut sumele care vin pe GAL-uri, s-a menținut raportul ca 50% să cheltuiască UAT-urile și 50% să meargă la agenții economici privați, indiferent în ce domeniu.
Ne-am mișcat foarte repede și, într-adevăr, toți primarii sunt mulțumiți, și au derulat proiecte pe GAL, unii și-au rezolvat grădinița, alții și-au luat mașină de pompieri, buldoexcavator, care este mai mult decât necesar la nivelul unui UAT. Izbiceniul își face sediul de primărie și va fi o primărie la nivel european, cu tot ceea ce trebuie, cu grupuri sanitare, cu centrală termică, apă curentă. Ne-am mărit și ca spațiu, am mai construit, la etaj, încă patru birouri. Un birou va fi de informare pentru fermieri, când vin la primărie, să știe de la început, că se adresează unei persoane care este instruită pe GAL, că îi bagă în baza de date și ține o legătură permanentă cu ei, în așa fel încât să putem absorbi aceste fonduri europene.
Comuna Izbiceni, alături de comuna Giuvărăști, vecinii noștri, cred că se află pe primul loc, la nivelul județului Olt, fiindcă, la nivelul fermierilor, s-au accesat cei mai mulți bani. Pe Izbiceni, sunt aproximativ 1,5 milioane de euro, în perioada 2009-2013.
Accesarea acestor proiecte va trebui, în continuare, sprijinită de guvern, indiferent ce guvern se va afla la conducerea țării, respectiv prin Ministerul Agriculturii. ACoR, care este forma asociativă cea mai puternică și care se face simțită la nivelul întregii țări, am făcut propunerea ca impozitul care s-a introdus pe venitul din agricultură să rămână la nivelul UAT-ului. La ora actuală, acest impozit merge în bugetul central și, de acolo, i se pierde, practic, urma, iar la noi nu se mai întoarce nimic, în mediul rural, și nu este corect.
Atunci, am făcut următoarea propunere și avem promisiunea guvernanților ca, de la 1 ianuarie 2016, acest impozit pe venitul din agricultură, nu impozitul pe venitul pe teren, să rămână la nivelul UAT-urilor, primăria să-i încaseze și acești bani să nu poată fi folosiți decât în două direcții: 70% din ei, să rămână parte de cofinanțare pentru proiectele europene pe care le ai în derulare sau care urmează să le derulezi. Deci, acești bani să nu se poată folosi sub nicio formă, chiar dacă într-un an de zile nu ai proiecte, să rămână în fondul de rulment, ca într-o pușculiță, iar în momentul când apar proiectele europene, să ai partea de cofinanțare, să nu mai stai cu mâna întinsă la bănci și la fondul de garantare, care pun dobândă de trag câteva generații de ea. Iar 30% din acești bani să rămână parte de cofinanțare pentru formele asociative ale fermierilor. Atunci, acea formă asociativă, dacă-și derulează împreună, un grup de cinci sau zece fermieri, se unesc și împreună gândesc ca produsele pe care ei le realizează să nu le mai vândă ca materie primă, de exemplu grâul, să faci o brutărie, o moară, să ai o procesare. Dacă ai procesare, automat o să ai valoare adăugată și câștigurile sunt mult mai mari, iar forma asociativă le realizează. În acest fel, fermierii ar primi un sprijin substanțial. În momentul în care ai cofinanțare, ai deja un imbold.
De asemenea, am făcut propunerea în ceea ce privește ferma de familie, care e de bază, anume dacă la nivelul unei localități ai încuraja această fermă de familie, acea comună e viabilă. Astfel, se pot crea minim 3-4 locuri de muncă la fiecare fermă.
În acest sens, comuna Izbiceni a făcut niște pași?
Comuna Izbiceni a făcut pașii importanți în această privință. Datorită acestui segment, care se numește legumicultură, tinerii din localitate au rămas, nu au plecat prin alte părți, mulți dintre ei s-au capitalizat, au o fermă puternică, dar nici ei, în timp, nu vor putea să reziste concurenței pieței din UE. Vor trebui să intre în această formă asociativă. Forma asociativă va trebui susținută și de guvern, prin Ministerul Agriculturii, și tot timpul să vii lângă ea cu un pachet de acte normative, să-i sprijini. Nu există țară din lume în care guvernul nu are pe primul plan agricultura – mâncarea. Vine tot timpul lângă fermier și îl sprijină pentru a rezista pe piață și să-și reia ciclul de producție.
Trebuie avut în vedere și natura pe care trebuie s-o luăm în calcul, și care, la noi, în sud, și-n Moldova, face ravagii. Vor fi fermieri care nu-și vor putea acoperi cheltuielile anul acesta și, fără un sprijin din partea guvernanților, nu-și pot relua ciclul de producție. Dacă te pomenești cu doi-trei ani de secetă, faliment scrie pe ferma respectivă.
Prosperitatea care se vede în Izbiceni influențează celelalte medii, cum ar fi educația sau cultura?
Tinerii fermieri, în momentul când situația financiară este bună la nivelul familiei, și el și-a rezolvat casa și masa, are tot ce trebuie, prioritari sunt copiii și se ocupă de educația lor.
Eu am venit ca primar, în 2000, și-n mintea mea a fost că vin la primărie nu pentru un mandat, ci pentru minim trei mandate, în care să fac ceva. Atunci, am mers pe trei segmente importante, între care se poate pune semnul de egal. Primul – UAT-ul, respectiv, primăria să rezolve infrastructura, și am început grădinița. Am făcut o grădiniță ultramodernă, școală, dispensar uman, dispensar veterinar pe care încă nu le-am adus chiar la normele europene, dar facem presiune la guvernanți. Considerăm că dispensarul veterinar este tot la fel ca și cel uman. Având animale sănătoase, ai copii sănătoși.
Apoi, am făcut un centru cultural, o sală de sport, o bază sportivă multifuncțională, un club al elevilor, unde își desfășoară diferite activități, în afara programului școlar. La Centrul cultural și la clubul elevilor, în afară de directori, mai sunt încă cinci instructori care se ocupă de copii, plătiți de primărie. Avem dansuri populare, instrumente de suflat, dans modern și sportiv. Am creat părinților posibilitatea de a nu plăti, în primul rând, pentru copii, instructorii. La ora actuală, Școala Izbiceni, împreună cu Grădinița, are un efectiv de 500 de copii, ceea ce dovedește faptul că tinerii nu au plecat din comună. Copiii au rămas aici și au posibilitatea să-și termine cele opt clase în condiții foarte bune.
În același timp, cu tot ceea ce face comuna pentru ei, vii și te ocupi de fermieri și-i dezvolți, încercând să-i capitalizezi. De exemplu, în anul 2000, din taxele și impozitele de la cetățeni, au fost câteva miliarde lei, iar la începutul lui 2015, au ajuns la peste 12 miliarde lei. Deci, i-am capitalizat și pe ei și ei dau forma comunei.
Componenta trei, despre care vorbeam, cu părere de rău, nu am reușit s-o punem pe șine. Se mișcă, dar mai greoi. Sunt convins că a început de sus să se miște, ritmul de va accentua. Constă în participarea efectivă a comunității la treburile comunei. Prezența lor ar trebui să fie mult mai activă.
Mă deranjează când se spune că sună a comunism. Participarea efectivă a comunității la întărirea interesului general vine de pe vremea lui Burebista, când s-a întemeiat primul stat. Ca să poată să conducă, el avea iscoade, niște oameni care țineau legătura cu imperiul. Boierul, la 1907, comuna fiind împărțită în opt sectoare, avea opt țărani și fiecare avea câte un sector. În fiecare duminică, după slujba de la biserică, oamenii se întâlneau la cancelaria boierului și fiecare dădea raportul despre ce probleme avea în sectorul repartizat, probleme de sănătate, de mâncare, sociale. Venea cancelarul și le rezolva pe loc problemele sau în cursul săptămânii viitoare și, apoi, stabileau ce vor face în săptămâna viitoare.
Deci, coordonatele sunt: primăria să rezolve toată infrastructura, apoi să te ocupi de fermieri și, în același timp, să-i dezvolți și pe ei, ca ei să se poată capitaliza și, astfel, își pot achita dările la primărie. A treia componentă este participarea activă a întregului sat.
Aceste trei componente trebuie să funcționeze…
Dumitru Sârghie
