O privire asupra realităților din Bucovina de Nord evidențiază elemente ale evoluției spațiului geopolitic ucrainean actual, cu urmărirea a două mari problematici de interes. Prima este cea a reconfigurărilor la nivel istoric ale teritoriului ucrainean actual între puterile care domină regiunea. Cea de-a doua este aceea a politicilor naționale în regiune, a modificărilor de componență etnică și a distorsiunilor introduse de politici contradictorii și concurențiale, obiective și acțiuni ale actorilor principali implicați, precum și alegeri și comportamente ale populației ucrainene.
Este cunoscut că românii locuiesc pe teritoriul de astăzi al Ucrainei încă din Evul mediu timpuriu, iar pe parcursul secolelor au locuit preponderent pe teritoriul Principatului Moldovei. Românii din Ucraina, spre deosebire de cei din statele naționale (România și Republica Moldova), nu dispun de totalitatea drepturilor atât culturale, cât și lingvistice. De exemplu, orele acordate emisiunilor de televiziune și radio în limba română sunt extrem de puține, iar numărul școlilor din regiunea Cernăuți cu predare in limba română sau mixte, a scăzut treptat, sub diverse pretexte administrative, precum lipsa profesorilor, lipsa fondurilor pentru plata salariilor etc.
Dar, există și aspecte pozitive, precum recunoașterea organizațiilor culturale românești din Regiunea Cernăuți, dintre care: Societatea pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu”, Alianța Creștin-Democrată a Românilor din Ucraina, Liga Tineretului Român din Bucovina „Junimea”, Societatea Scriitorilor Români din Bucovina, Fundația culturală-artistică „Prodromos”, Centrul bucovinean de artă pentru conservarea și păstrarea culturii tradiționale românești, Societatea culturală a românilor din regiunea Cernăuți „Arboroasa”.
Județul Cernăuți, fostă unitate administrativă a Regatului României cu reședința în orașul Cernăuți, se afla în nordul Bucovinei, având graniță cu Polonia la N și V, la S cu județele Storojineț și Dorohoi, iar la E cu Hotin. Conform Recensământului din 1930, populația județului era de 305 097 locuitori, din care 49 % ucrainieni, 22% români, 13% evrei, 12,5% germani, 4,5% polonezi.
În prezent, Regiunea Cernăuți are o suprafață de 8.000 km2 și o populație de peste 920.000 locuitori. Componența națională a populației este de 75% ucrainieni, 19,8% românofoni și încă alte 9 naționalități.
Atestat documentar ca punct de vamă la intrarea în Moldova, în 1408, orașul Cernăuți a fost cedat de turci Austriei, în 1755, împreună cu Bucovina. Între 1918 și 1940, 1941 și 1944 a fost reintegrat României. Oraș simplu, dar cu un farmec aparte, în Cernăuți se păstrează încă amprenta Imperiului Habsburgic. Fațade ale clădirilor ornate cu statui, piloni și balcoane decorate în mod armonios cu stilul arhitectural. Cel mai important edificiu al orașului este considerat complexul arhitectonic al fostei reședințe a mitropoliților bucovineni, din 1875, transformată în sediul Universității Naționale. Alte edificii impunătoare care pot fi remarcate sunt: Primăria, Teatrul muzical-dramatic, Palatul de justiție etc.
Nu există turist, nu există român, care, vizitând Ucraina, să nu dorească cu ardoare să calce pe urmele lui Ștefan cel Mare prin Cetatea Hotinului. Hotinul este unul dintre cele mai mari orașe din Regiunea Cernăuți, important centru turistic cultural și industrial al provinciei istorice Bucovina.
Cetatea Hotin, situată în nordul orașului, pe malul drept al râului Nistru, construită după anul 1400 de către domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun și consolidată de Ștefan cel Mare în cursul celei de-a doua jumătăți a secolului al XV-lea, a devenit una dintre cetățile de apărare a frontierei nordice a Moldovei medievale.
Reprezintă o atracție de turism cultural a Euroregiunii „Prutul de Sus”, creată în urma Tratatului româno-ucrainean, încheiat în 1997, putând fi considerată parte a patrimoniului euro-asiatic, având în vedere că, fortăreața Hotinului a fost condusă și administrată, începând cu sec. XIV până la 1711, peste 350 de ani de Principatul Moldovei, cu mici întreruperi poloneze sau turcești de circa 25 de ani cumulați. În anul 2000, Guvernul Ucrainei a înființat Rezervația istorico-arhitecturală „Cetatea Hotinului”, orașul sărbătorind, în 2002, 1000 ani de la înființare.
În concluzie, problemele cu care încă se confruntă minoritatea română din Bucovina de Nord sunt: accesul la învățământul în limba maternă pentru tot ciclul preuniversitar, mai ales în contextul adoptării Legii Educației (septembrie 2017), utilizarea oficială a limbii române în administrație și în justiție, finanțarea insuficientă a activităților asociațiilor minorității române, media în limba română, reprezentarea la nivelul administrației, lipsa reprezentării parlamentare, retrocedarea proprietăților care au aparținut comunității românești, deși există o comisie mixtă interguvernamentală româno-ucraineană pe problemele asigurării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, constituită în temeiul articolului 13 din Tratatul cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și din 1997, comisie care se întrunește periodic.
Prof. Dr. Ștefania Marineanu
