Fără îndoială, anul 2021 stă sub semnul confruntărilor politice în care PNL a fost actorul principal.
Pornit ca partid principal al guvernării (cu prim-ministru și nouă miniștri din totalul de douăzeci), ca principala forță politică (deținând funcția de președinte al României dar și a Camerei Deputaților), ba chiar și ca forță administrativă, prin majoritatea prefecților și subprefecților din țară, PNL ar fi trebuit să joace rolul principal într-o perioadă de liniște electorală. Cel puțin teoretic, asta ar fi trebuit să asigure nu doar buna funcționare a statului, ci și o serie de reforme promise.
În loc de acestea, am avut parte de un spectacol de proastă calitate în care și-a spus încă o dată cuvântul caragialescul clasei politice românești. La finalul acestui spectacol, PNL nu mai este principalul partid al guvernării: nici jumătate din miniștrii guvernului, un prim-ministru de paie, președintele României total compromis în ochii majorității foștilor susținători, etc.
Cum s-a ajuns la o degradare atât de puternică și atât de rapidă?
Majoritatea analiștilor politici susțin că acest proces a avut la bază competiția între PNL și USR, două partide care și-au disputat (și încă își dispută) același electorat. Ar mai fi fost și neînțelegerile cu privire la administrarea bugetului și chiar a imenselor sume de bani alocate României prin PNRR. Iar dacă ne gândim la apetența unor grupuri din PNL la jaful banilor publici, conflictul cu USR (partid promotor al unui puternic mesaj anticorupție) nu putea să întârzie. După cum nu putea să întârzie nici reluarea cârdășiei cu PSD, un partid ce a ridicat hoția la nivel de profesionalism.
Desigur, resorturile care au acționat în această perioadă sunt destul de complexe, iar o imagine de ansamblu o vom avea după ce timpul ne va aduce noi date care vor permite noi interpretări. Până atunci, încercăm o scurtă trecere în revistă a principalelor momente politice.
Ianuarie
Guvernul Cîțu fusese instalat în ultimele zile ale anului precedent, deci politica românească era dominată de entuziasmul firesc al unui nou început. Ca la fiecare început de an, dezbaterea publică este axată pe noul buget de stat, mai ales că, imediat după instalare, ministrul finanțelor anunță un nou împrumut, de aproape un miliard de euro. Banii sunt destinați refinanțării datoriei publice și finanțării deficitului, deci ar fi trebuit să fie un semnal de alarmă cu privire la continuarea unei politici financiare greșite. Dar faptul că finanțele publice fusesără pe mâna lui Cîțu iar același Cîțu era noul prim-ministru, este de natură să liniștească multe temeri.
Februarie
Luna începe cu negocieri în coaliție despre împărțirea funcțiilor în administrația publică. Algoritmul este clar, pentru că procentele obținute în alegeri trebuie să se regăsească și în distribuția funcțiilor de prefecți și a celor din serviciile deconcentrate. Să consemnăm că, în județele Olteniei, patru prefecți vor fi numiți de PNL (Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt) și unul de USR (Gorj).
Tot în februarie va fi votat și bugetul de stat. Prim-ministrul Cîțu motivează întârzierea prin faptul că noii miniștri au nevoie de timp pentru a se acomoda cu noile funcții pe care le dețin.
Martie
Apar primele semne că în coaliția PNL-USR nu este vreme bună. Ministrul sănătății, Vlad Voiculescu, afirmă că fostul guvern PNL a falsificat datele medicale privind Covid-19. Evident, fostul ministru Nelu Tătaru ripostează și alături de el mai mulți lideri PNL. Dar acuzele rămân, iar întrebările continuă să plutească în aer.
În paralel, liderii locali ai PNL încep o campanie de însușire a meritelor miniștrilor USR, situație ce amplifică starea conflictuală între cele două partide ale opoziției.
Aprilie
DNA reapare în spațiul public și cere ridicarea imunității fostului ministru Florian Bodog. Alături de Sorina Pintea și Nicolae Bănicioiu, Bodog completează garnitura de miniștri penali puși de PSD să administreze sănătatea din România.
Ca un făcut, conflictul PNL-USR se amplifică pe fondul deciziilor luate de Vlad Voiculescu cu privire la gestionarea pandemiei, așa că premierul Cîțu îl demite în urma unei discuții sumare cu Dan Barna. Va fi înlocuit de colega sa de partid, Ioana Mihăilă, dar, din acest moment, războiul în coaliție pare să fie total.
Tot în luna aprilie, consemnăm un eveniment fără precedent: atât președintele organizației municipale (primarul Mihai Chirică) cât și al organizației județene PNL Iași, (președintele CJ Costel Alexe) se autosuspendă din funcțile politice deținute ca urmare a acuzațiilor de corupție formulate de DNA.
Mai
Dan Barna anunță că va candida pentru președinția USR. Peste doar câteva zile, deja candidat pentru șefia PNL, Ludovic Orban anunță că nu exclude o candidatură la președinția României.
Ziua de 10 Mai, deși încărcată cu semnificații majore pentru România, trece aproape nebservată de către majoritatea oficialilor români. Ca și în anii trecuți, se pune accentul pe Ziua Europei, ziua în care s-a înființat Uniunea Europeană, dar și pe Ziua Victoriei, ziua în care a luat sfârșit cel de al doilea război mondial.
În schimb, Bucureștiul găzduiește o conferința G9 a NATO, ocazie cu care se emite o declarație comună. Totodată, președintele Iohannis cere o sporire a prezenței trupelor NATO în zona Mării Negre.
PSD anunță că va depune o moțiune de cenzură. Versiunea oficială este că Planul Național de Reziliență și Recuperare ar fi prost întocmit și va duce la o perioadă de austeritate și nu la dezvoltarea atât de necesară pentru România. Pe de altă parte, se vorbește că planul PSD este de a atrage nemulțumiții din PNL pentru a se ajunge la demiterea guvernului. Anterior, ministrul Cristian Ghinea anunțase că elaborarea PNRR este în grafic și că documentul va fi depus la Bruxelles înainte de sfârșitul lunii.
Cu toată agenda bogată a lunii mai, încă un eveniment bulversează opinia publică și comentatorii politici: Viorica Dăncilă, fosta președintă a PSD și fosta preferată a lui Liviu Dragnea capătă un loc de muncă la Banca Națională, unde devine consilierul guvernatorului Mugur Isărescu.
Iunie
Greu de crezut, dar prim-ministrul Cîțu anunță că va obliga marile companii de stat să cedeze la bugetul de stat cea mai mare parte a profitului obținut. Măsura este profund neliberală, ba a fost chiar foarte criticată de același Cîțu atunci când a fost propusă de Liviu Dragnea.
Au loc alegeri parțiale pentru mai multe primării din țară, inclusiv în localitățile Olteniei: cinci în Dolj, două în Vâlcea și câte una în Olt, Mehedinți și Gorj. Rezultatele consfințesc o realitate știută în această zonă a țării: majoritatea voturilor (și a mandatelor de primari) merg către PSD. PNL îi secondează îndeaproape, iar USR încă nu joacă un rol semnificativ, mai ales că localitățile în cauză sunt rurale sau urban mic.
Liniștea Coaliției este din nou zdruncinată de discuțiile privind eliminarea pensiilor speciale pentru primari. Viziunea USR este că aceste pensii nu-și au locul, dar PNL și PSD fiind partide cu mulți primari, o consideră foarte necesară și utilă. Opinia PNL și PSD este susținută și de UDMR. Situația provoacă discuții tensionate și declarații publice pe măsură.
La comemorarea mineriadei din 13-15 iunie 1990, Ludovic Orban merge în Piața Universității, ocazie cu care declară că autoritățile competente nu au dorit ca dosarul victimelor mineriadei să fie finalizat. Întâmplător sau nu, în zilele următoare, Rareș Bogdan și Raluca Turcan aduc acuze majore liderului PNL, acuzându-l că a cedat cele mai importante ministere ale guvernului către USR ca să-și asigure funcția de președinte al Camerei Deputaților.
PSD depune o moțiune de cenzură împotriva guvernului Cîțu. Cu toată ruptura din PNL, Ludovic Orban anunță că partidul va susține guvernarea indiferent de proastele relații între cele două tabere. Evident, moțiunea este respinsă.
Iulie
Competiția internă pentru alegerea președintelui PNL continuă prin mișcări de trupe între cele două tabere. Totuși, se observă cum premierul Cîțu, beneficiind de autoritatea pe care i-o conferă funcția de prim-ministru, este mai eficient. Ca urmare, tabăra lui Cîțu devine tot mai numeroasă, ceea ce îl face pe președintele Orban să-și exprime regretul pentru susținerea acordată de-a lungul timpului pentru unii colegi.
Se anunță o rectificare bugetară, ocazie cu care Florin Cîțu declară că discuțiile se vor purta în Coaliție, dar decizia și modul în care se vor aloca banii va fi a Guvernului. În același context, are loc și demiterea ministrului de finanțe, considerat de tabăra premierului ca fiind prea aproape de Ludovic Orban.
Pe de altă parte, încep să apară primele semne cu privire la dizidența lui Stelian Ion. Acesta anunță că discuțiile despre desființarea Secției Speciale sunt mult îngreunate de partenerii de coaliție, deși măsura figura în programul de guvernare.
Oarecum neașteptat, Maia Sandu câștigă alegerile prezidențiale din Moldova, o performanță uluitoare într-o țară considerată bastion rusesc. De notat că Maia Sandu, contrar părerii generale, este un politician cu multă experiență: la nici 50 de ani, a deținut portofoliul învățământului în guvernul Vladimir Filat (2012), a fost aleasă deputat în Parlamentul Moldovei (2014), a fost prim-ministru (2019), apoi Președinte (2020) și iată, din nou Președinte în 2021. Așadar, să-i urăm succes, mai ales că până acum au avut loc doar antrenamentele. Adevăratul meci d-abia acum începe! Din perspectivă internă, este de subliniat interesul arătat atât de PNL cât și de USR față de Maia Sandu și incredibilul său rezultat.
Tot în luna iulie începe retragerea trupelor americane din Afganistan. România adoptase cu ceva timp în urmă o rezoluție cu privire la aceasta.
August
Ministrul Muncii Raluca Turcan anunță o nouă ofensivă a instituției pentru recalcularea pensiilor, o temă prezentă în discursul tuturor miniștrilor din ultimii douăzeci de ani. De această dată, dna. Turcan însoțește anunțul recalculării cu anunțul de a face 1.000 de noi angajări în Casele de Pensii, noii funcționari având ca misiune principală grăbirea acțiunii.
Președintele Klaus Iohannis exprimă public nemulțumiri cu privire la felul în care se lucrează în coaliția de guvernare, despre care afirmă că „funcționează, dar nu perfect. Sunt multe lucruri care nu merg”. Printre nemulțumiri se înscrie și cea legată de ministrul Justiției, Stelian Ion, despre Iohannis care spune că „nu a găsit calea potrivită” pentru desființarea SIIJ. Majoritatea comentatorilor politici cred că acesta este semnalul pentru demiterea ministrului USR din guvern.
O nouă dispută în Coaliție după ce USR anunță că nu va susține programul de 50 de miliarde de lei anunțat de premierul Cîțu și în care beneficiarii ar urma să fie primarii PSD și PNL. De altfel, măsura este văzută ca un instrument de convingere a primarilor PNL din țară să-l sprijine pe Florin Cîțu la Congrsul PNL din septembrie.
Apar o serie de informații controversate despre Florin Cîțu și perioada pe care a petrecut-o în Statele Unite, ca student. Pe de o parte se discută despre o datorie de cca. 7000 dolari pe care premierul în exercițiu ar fi făcut-o uitată. De asemeni, există și informația că Florin Cîțu ar fi fost surprins de poliție în timp ce conducea în stare de ebrietate un automobil.
În ultimele zile ale lui august, președintele PSD Marcel Ciolacu anunță o nouă moțiune de cenzură împotriva guvernului Cîțu. Totodată, enunță ideea alegerilor anticipate ca soluție pentru criza politică cu care se confruntă România.
Septembrie
În prima zi a lunii, Florin Cîțu anunță demiterea ministrului de justiție, Stelian Ion. Oficial, este vorba despre blocarea unor proiecte de dezvoltare precum și de eșecul cu privire la desființarea Secției Speciale pentru Investigarea Magistraților. Pe de altă parte, ministrul demis spune că problemele au fost legate de procedura de numire a procurorilor de rang înalt, aflată în derulare. Cert este că după doar două zile, ministrul interimar Lucian Bode anunță suspendarea acestei proceduri.
Printre urmările demiterii lui Stelian Ion se numără ieșirea USR de la guvernare, concomitent cu cererea exprimată public ca Florin Cîțu să demisioneze din funcția de prim-ministru, ca o condiție esențială pentru existența și funcționarea coaliției. Totodată, încep discuțiile pentru o moțiune de cenzură USR și AUR care să ducă la demiterea guvernului. De asemenea, la nivelul administrației centrale și locale, PNL începe demiterea membrilor USR și înlocuirea acestora cu membrii PNL.
Pe 15 septembrie, un avion încărcat cu țigări de contrabandă trece din Moldova în România. Deși este cazul este semnalat de Poliția de Frontieră nu există niciun fel de urmări, iar Ministerul Apărării Naționale emite un comunicat de presă confuz. Culmea, avionul este totuși capturat, dar abia la întoarcerea sa în Republica Moldova.
Aflat în campanie electorală internă, premierul publică un filmuleț în care se compară cu celebrul erou Superman. Evident, toată suflarea politică îl ironizează pe Florin Cîțu. Pe de altă parte, cu referire la criza creată, Ludovic Orban spune că PNL are trei soluții – refacerea coaliției cu USR-PLUS, guvernarea împreună cu PSD sau opoziția. Din păcate, viitorul va dovedi că PNL a ales cea mai proastă soluție: guvernarea cu PSD.
Florin Cîțu îl demite pe Octavian Berceanu de la conducerea Gărzii Naționale de Mediu, cu toate succesele acestuia în combaterea poluării și arderilor ilegale de deșeuri. Încă mai grav, numește în locul acestuia pe fiul unui primar PNL dintr-o localitate a țării.
Congresul PNL îl alege pe Florin Cîțu în fruntea partidului, după o campanie electorală internă presărată de încălcări ale statutului și de acuze reciproce.
Ca urmare a începerii școlilor, România ajunge în topul îmbolnăvirilor cu Covid 19 în lume: peste 10.000 de îmbolnăviri sunt raportate în fiecare zi, iar trendul va continua.
Octombrie
Este rândul USR să-și anunțe președintele ales. Total surprinzător, aceste este Dacian Cioloș!
Pe 5 octombrie, moțiunea PSD împotriva guvernului Cîțu ajunge în parlament. Întâmplător sau nu, în aceeași zi se serbează și Ziua Educației. Votul este doar o formalitate, pentru că există o majoritate consistentă, iar PNL nu mai are niciun fel de susținere. Criza politică intră într-o nouă etapă.
Urmează o perioadă tulbure, în care Iohannis nu pare că este în stare să asigure medierea forțelor politice. Atât dinspre PNL cât și dinspre USR se aud voci care cer refacerea coaliției. Evident, USR pretinde ca fostul premier Cîțu să nu mai fie propus, în timp ce PNL insistă că doar președintele partidului poate să ocupe poziția de prim-ministru. Pe fondul acestor discuții, Iohannis îl desemnează pe Dacian Cioloș să formeze un guvern. Evident, PNL refuză colaborarea, iar propunerea lui Cioloș pică în Parlament. În aceeași zi, numărul de îmbolnăviri cu Covid-19 atinge cel mai ridicat nivel de la începutul pandemiei: 18.900. Dar asta nu împiedică clasa politică să-și continue disputele, iar presa germană vorbește despre România ca fiind „idioții Europei”.
În a doua jumătate a lunii, Iohannis îl propune încă o dată pe Nicolae Ciucă în funcția de prim-ministru.
Noiembrie
Efectul îmbolnăvirilor din luna trecută se face simțit și la numărul deceselor: pe data de 2 nov., 617 de persoane pierd lupta cu viața.
Cu toate eforturile sale, cu tot ajutorul lui Iohannis, Ciucă înțelege că guvernul său nu poate trece de votul Parlamentului, așa că își depune mandatul. Iohannis ia act și anunță că se va mai implica doar când la Cotroceni se va prezenta o majoritate solidă, care să-și asume guvernarea. Cîțu încearcă să folosească oportunitatea și să revină în funcția de prim-ministru, dar se pare că elanul îi este tăiat, atât de la partid, cât și de la președinție.
Negocierile PSD-PNL, purtate până acum în subteran, se reiau pe față. În scurt timp, se ajunge la un consens, deși poziția de prim-ministru fusese revendicată de PNL. Astfel, se naște un nou guvern în care, deși PNL deține premierul, PSD deține majoritatea. Votul Parlamentului are loc pe 25 noiembrie și încheie astfel o lungă criză politică.
Decembrie
La nici o lună de la depunerea jurământului în calitate de Ministru al Digitalizării, deputatul PNL Florin Roman își depune demisia din funcție, ca urmare a scandalului izbucnit ca urmare a minciunilor sale cu privire la o carte pe care pretinde că a scris-o, precum și a plagiatului dintr-o lucrare de dizertație. Demisia i-ar fi fost cerută de premier, exasperat de semnalele negative pe care le primea în ultimele zile.
Senatoarea Șoșoacă provoacă un nou scandal, de această dată cu implicații internaționale. Conform relatărilor din presă, senatoarea ar fi agresat o echipă a televiziunii italiene, situație ce a necesitat intervenția Ambasadei Italiei la București.
Ludovic Orban anunță inițierea demersurilor pentru înființarea unui nou partid liberal. Deși imediat după Congresul din septembrie în jurul lui Orban se găseau cca. 40 de parlamentari, la anunțul făcut mai erau doar 14 deputați și un senator. Chiar și așa, inițiativa lui Orban a fost salutată de un număr important de susținători, atât din rândurile PNL cât și de simpli cetățeni.
Noua formulă de guvernare aduce și modificări în distribuția funcțiilor de prefecți. În Oltenia, patru prefecți PNL vor fi înlocuiți cu prefecți furnizați de PSD, rămânând pe scaun doar prefectul de Olt.
Florin Cîțu încearcă să se facă auzit în dezbaterea publică și îi aduce critici atât lui Nicolae Ciucă cât și lui Alexandru Rafila, cărora le reproșează că `măsurile de relaxare propuse nu s-au discutat în coaliție.
Deși s-a tot vorbit depre faptul că nu vor exista noi taxe, PSD și UDMR enunță ideea unei impozitări suplimentare a tuturor companiilor cu cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro. Situația provoacă multă bulversare, în special printre marii investitori din România.
Arh. Horațiu Buzatu