AcasăEducațieSalve, magister! O analiză a rezultatelor la Simularea Evaluării Naționale! S-AU GĂSIT...

Salve, magister! O analiză a rezultatelor la Simularea Evaluării Naționale! S-AU GĂSIT VINOVAȚII?!!

Motto: „Adevărata educație nu înseamnă doar să știi să citești și să scrii, ci să gândești și să înțelegi”.

(Nicolae Iorga)

În luna februarie, a avut loc simularea Evaluării Naționale de anul acesta. A durat ceva timp până s-au dat și rezultatele, pentru a putea fi analizate. Rezultatele obținute de elevii claselor a VIII-a sunt dezamăgitoare, atât la nivel național, dar și la nivel județean. Acestea i-au surprins pe foarte mulți profesori, pe părinții elevilor și, nu în ultimul rând, pe mulți experți în educație, care și-au făcut loc la televiziunea preferată, pretinzând că iată „s-au găsit vinovații”, acestor rezultate foarte slabe.

Record negativ, la simularea Evaluării Naționale din luna februarie. La nivel național, la Matematică, avem cel mai mic procent de note peste 5 din ultimii patru ani, în timp ce, la Limba și literatura Română, doar trei sferturi dintre elevi au luat cel puțin nota 5. Deci, un elev din patru a luat mai puțin de 5 la Română, iar la matematică, raportul este de unul din trei. Procentul celor care au primit 10 este de sub 1% (unu la sută), iar la Română, doar 11,4% au luat între 9 și 9,99.

Dacă privim situația statistică la nivelul județului nostru, constatăm, cu surprindere, că rezultatele obținute de elevii claselor a VIII-a la simulare sunt mai slabe decât cele obținute la nivel național. În județul nostru, doar 37,75% dintre elevii care au susținut probele au obținut note peste 5 la Matematică și 69,28% la Limba Română. Nu mai punem la socoteală că, peste 10% au lipsit (au lipsit 342 de elevi, din totalul de 3236 înscriși), în Olt, iar pe plan național, dintre cei peste 177.000 de elevi înscriși, 13.000 nici nu au vrut să audă de această simulare.

În urma dezbaterilor, a analizelor asupra acestor rezultate nemulțumitoare, atât la nivel județean, cât și național, s-au găsit și așa zișii vinovați. Unii au găsit vinovați elevii – care manifestă dezinteres pentru școală (exemplu cei neprezentați pe plan național și județean); alții au găsit vinovați părinții – care nu-i mai susțin pe profesori în activitatea didactică; o altă vină o au cei care au conceput programele școlare stufoase, multă cantitate de informație nefolositoare; vinovați sunt și profesorii – care nu-și organizează eficient munca din clasă, privind predarea și evaluarea cunoștințelor etc.

Am cules câteva observații din presa locală sau națională și tv, ale unor elevi, ale unor părinți, ale unor profesori, ale unor specialiști etc. „Păi, cum să iau eu 10, când profesorul vine în clasă și începe să citească ziarul?” (un elev), „Chiar nimănui nu-i  dă de gândit… Elevii sunt depășiți de situație, iar profesorii se preocupă de elevii de vârf, restul contând mai puțin!” (alt elev), „… De ce ar fi nevoie de profesori suplimentari dacă la clasă s-ar preda cum trebuie!?” (un părinte), „…Își permit, din când în când, să-și ducă copiii la pregătire. Copiii ar trebui educați, învățați în timpul cursurilor, nu exploatați pentru niște venituri în plus”. (alt părinte)

Un inspector școlar susținea: „Printre vinovați sunt și profesorii care predau la clasele a VIII-a, că nu discută zilnic cu elevii lor, că nu cunosc motivele dezinteresului fiecărui copil pentru școală, că nu lucrează diferențiat cu elevii, că nu fac pregătire suplimentară cu cei rămași în urmă etc.”. Directoarea unei școli gimnaziale din București susținea: „…O explicație pentru rezultatele slabe de la simularea Evaluării Naționale poate fi calitatea educației de la clasele primare…”. Eu aș întreba-o pe doamna directoare, ce au făcut profesorii care au luat copii din clasa a V-a, ajunși acum în clasa a VIII-a? Dacă mergem pe această linie, peste ceva timp, se vor afișa rezultatele simulării la Bac și unii au să arunce vina pe educația făcută la gimnaziu, ceea ce nu este adevărat.

Vina profesorilor este aceea că se preocupă, uneori, numai de olimpici, dacă au norocul să aibă vreunul în clasă.

Pentru analiza acestor rezultate, și-a găsit timp chiar Președintele Academiei Române, care spunea, printre altele: „… Dacă nu simplificăm studiul matematicii în școală, o să ajungem ca procentul celor care iau note sub 5, să fie mult mai mare. Mai bine mai simplu pe înțelesul tuturor, decât complicat pentru 5 elevi din clasă…”.

Rezultatele trebuie să fie analizate la nivel național, la nivel județean, să fie analizate la nivelul fiecărei unități de învățământ prin discuții cu elevii, întâlniri cu părinții, analiză pe profesor și clasă la nivelul catedrei de specialitate sau a Consiliului profesoral, în vederea adoptării unor măsuri adecvate fiecărei situații în parte, măsuri care să nu rămână numai pe hârtie, ci traduse în practică, scopul fiind îmbunătățirea performanțelor școlare. Aș fi curios să aflu, cel puțin la nivelul județului Olt, câți profesori cu astfel de rezultate la clasă au gradația de merit? Câți au luat 10 la inspecțiile curente sau la inspecțiile pentru obținerea gradelor didactice?

Profesor Dumitru Nica,
Slatina


- Advertisment -

Most Popular

Recent Comments