Motto: „Munca trezește și educă ascultarea, stăpânirea de sine, atenția, siguranța și răbdarea”.
(Samuel Smiles)
Ideea elaborării acestui material, mi-a venit zilele trecute, în urma discuțiilor cu un elev din clasa a XII-a a unui liceu slătinean. L-am întrebat: Ce faci după ce termini cu BAC-ul? Fără să stea prea mult pe gânduri, mi-a răspuns sec: „Mă voi apuca să fac bani!!!” Bineînțeles, au urmat mai multe întrebări și răspunsuri pe marginea conceptului de muncă.
Munca este definită ca o activitate fizică sau intelectuală, făcută pentru a crea bunuri materiale și spirituale. Exersată din copilărie și mai departe pentru formarea personalității și a identității adultului, ea ocupă locul cel mai important în viața omului. Formarea personalității începe cu prima zi de viață, continuă pe tot parcursul educației realizate în școală și în afara ei, în copilărie și adolescență, dar nu se oprește odată cu începerea activității profesionale. Personalitatea și identitatea de sine a adultului sunt strâns legate de principala sa activitate – MUNCA.
Munca este cheia succesului în viață. Munca influențează în mod pozitiv viața omului din mai multe aspecte: munca te definește ca om, te face să devii ambițios pentru a progresa. Cine nu muncește în viață niciodată nu va câștiga nimic și nu va învăța nimic. Șansa noastră în lume – în această eră digitalizată – este munca. Parcurgând pe Eminescu, nu poți să nu observi că avea un cult aparte pentru muncă. Poetul nu-și putea imagina viața omului în afara muncii. „Întreaga viață omenească e o viață a lucrului”; „Acela care vrea să facă ceva nu discută, ci lucrează”; „Munca este legea lumii moderne, care nu are loc pentru leneși” sau „Libertatea care se câștigă prin muncă” etc. Așa și este. Și libertatea și fericirea și demnitatea se câștigă prin muncă. Ele există ca drepturi teoretice ale omului, dar omul trebuie să și le câștige concret muncind.
Munca este oportunitatea de a te dezvolta. În lumea oamenilor de succes se spune că pentru a atinge performanța în orice domeniu, e nevoie de zeci de mii de ore de muncă susținută. Nu este suficient să muncești, trebuie să muncești inteligent.
Ultimii 30 de ani au adus schimbări în mentalitatea românilor referitor la muncă și cum s-a transformat cultura muncii. Este important să înțelegem atitudinea față de muncă și modul în care acest concept a suferit transformări de-a lungul timpului, din 1989 și până în prezent. Odată cu schimbarea contextului economic, munca în sine și-a schimbat conotațiile și conținutul. În această perioadă, din obligație, munca a devenit o necesitate, un mijloc de supraviețuire, o cale de rezolvare a unor necesități imediate.
După 1990, munca a devenit o afacere, iar afacerile modul de a munci. Așa au apărut primii antreprenori. Astfel conceptul de muncă din cel de „sursă primară de subzistență” s-a transformat în cel de „sursă de profit”, un concept nou chiar și pentru tinerii de la acea vreme, nemaivorbind de cei trecuți de 40 de ani. Acum, oamenii au devenit conștienți de propria valoare, iar munca, fără să iasă din zona necesității a devenit „un mijloc de a face bani”. Avea dreptate interlocutorul meu?!!!
Astăzi, munca a devenit un mijloc de realizare personală, de dezvoltare profesională, o modalitate de atingere a potențialului maxim, chiar o pasiune. Oamenii, mai ales tinerii, au înțeles că important nu este să muncești mai mult ci să „muncești inteligent și eficient”, pentru că tot mai multe companii duc o bătălie dură pentru „angajați implicați, serioși și dedicați”. Acesta a fost și unul dintre motivele plecării tinerilor noștri în străinătate, deoarece acolo au găsit condițiile căutate. Tinerii trebuie să fie mai activi pe piața forței de muncă. Ar trebui acordată o mai mare importanță „programului de îndrumare în carieră” pentru tineri. Instituțiile de învățământ ar trebui să-i pregătească pe tineri, astfel încât teoria să fie în concordanță cu ceea ce vor face ulterior la locul de muncă. La noi, din păcate, tinerii nu sunt îndrumați, chiar de la începutul liceului, să vadă către ce zonă să se ducă și sunt lăsați singuri să aleagă sau de multe ori sunt îndrumați de părinți, adică nu prea au o liberă alegere. Este necesar ca „acei consilieri” să-i întrebe ce vrei?, ce aptitudini ai?, ce competențe ai?, ce ți-ar plăcea să faci? etc. Copilărie, tinerețe, viață fericită nu înseamnă un trai lipsit de confruntări cu munca. Să nu-și închipuie nimeni că așterne drumul pe mai departe cu flori, copilului, punându-l la adăpost de muncă.
Este interesant să vezi cum gândesc tinerii în aceste timpuri schimbătoare, în care totul se întâmplă extrem de rapid. Este minunat să vezi la mulți dintre ei curaj, atitudine și asumare a unor decizii în activitatea lor. Este necesar să observăm relația dintre educație și forța de muncă, acum când educația este esențială pentru orice economie pentru a se dezvolta și a crea valoare. Relația educație-piața muncii este permanentă și vizează individul încă de la intrarea în structurile de învățământ instituționalizate.
Calea dreaptă, naturală și sănătoasă este cea a muncii. Nu cred în beneficii mari obținute ușor, chiar dacă uneori, vezi tineri cu mașini de lux sau elicoptere. Poți să devii harnic la orice vârstă. Tot ceea ce trebuie să faci este să îți dorești, să te implici și să dai tot ce ai mai bun muncii pe care o faci – fără frustrări, fără lehamite, fără ocolișuri. Dacă ești dispus să faci asta, atunci oportunități noi vor apărea în viața ta.
„Munca îți va umple o mare parte din viață. Singura cale prin care poți fi cu adevărat mulțumit este să faci ceea ce consideri o muncă extraordinară”. (Steve Jobs)
Profesor Dumitru Nica,
Slatina
