După modelul struțului, care crede că este în afara oricărui pericol dacă își ascunde capul în nisip, trăiesc, din păcate, mulți dintre noi, românii! Desigur că marea majoritate a poporului, imună la tot felul de amăgiri, acceptă însă REALITATEA SOCIALĂ așa cum este ea: adică cruntă și dureroasă! Această majoritate – din fericire – nu vrea să îl imite pe struț, nu fuge deci de realitate, nu este ipocrită, nu se lasă păcălită, nu se refugiază în „turnul de fildeș” al imaginațiilor bolnave – oricâte emisiuni de „umor” i s-ar îndesa, prin TV, pe gât… Uneori, din rândurile ei își mai ridică vocea, cu ajutorul lui Dumnezeu, câte un om lucid, care să ne indice tuturor cine suntem ca neam și încotro ne îndreptăm…
Este vorba de domnul dr. CĂLIN GEORGESCU, unul dintre cei mai importanți experți români în dezvoltarea durabilă. Mediatizarea sa, destul de deficitară, se explică prin dezacordul cras pe care l-a manifestat față de (dez)orientarea „struților” politicii globalizante. Interesele lor obscure au făcut ca, în 2012, propunerea ca dl. Georgescu să îl înlocuiască pe ineficientul prim-ministru Emil Boc să fie imposibil de acceptat, deși acesta îndeplinea pe atunci funcția de director executiv al Consiliului Național pentru Dezvoltarea Durabilă (1997-2012)! De ce? Pentru că a pledat pentru scoaterea României din impas conform devizei „prin noi înșine”, fără „ingerințe” externe, ceea ce a și însemnat (în ciuda faptului că a elaborat Strategia de Dezvoltare Durabilă a României pe următorii 30 de ani) să nu i se pună în aplicare nici un paragraf! Să fim cu luare aminte, stimați cititori, la felul în care domnul dr. Călin Georgescu înțelege cum anume ar fi normal ca guvernanții noștri să rezolve problemele cu care se confruntă astăzi România:
După ce sunt școliți conform prejudecăților cultivate de adulți, denumite eufemistic programe naționale, elevii devin de-a dreptul incapabili să gândească… Eu, în acești 25 de ani am văzut în România doar promovarea malignă a incompetenței… De aceea, cred că se impun urgent reprofesionalizarea României și restabilirea valorilor morale ireproșabile, de care, în istoria sa, poporul nostru a făcut dovadă prin fapte… A te baza pe micul producător, pe țăranul care a dat identitatea românească, înseamnă să contracarezi asediul corporațiilor, care îți dictează ce să mănânci, ce să bei, cu ce să te îmbraci, ba chiar și cum să gândești. Țăranul își organizează singur propria producție. Te salvezi tu, ca țară, și îi mai ajuți și pe alții care vor să o facă și nu mai au cum. Micul producător contribuie la însănătoșirea României (…) Prădătorii care au condus și conduc țara ignoră viitorul și nu ne pregătesc pentru el; pe ei nu-i interesează decât prezentul, să poată fura acum, când mintea poporului este încă robită. Cei ce conduc România sunt făcuți, nu născuți. Ei sunt omul nou, creat înainte de “89. Sunt niște mutanți, o altă specie! Din păcate, asistăm la o disoluție totală a țării. Iar intelectualii păstrează o tăcere complice. Rar găsești un intelectual integru. Mare parte din cetățenii României pot fi comparați cu robi care servesc unui sistem mafiot.
Politicienii, ca și intelectualii, caută să vorbească frumos, ca să nu deranjeze, toți vor să fie politic corecți (…) Unul din trei alimente pe care le avem pe masă se datorează contribuției albinelor. Dispariția acestor mici vietăți duce la stingerea vieții… Pe acest fond se duce o luptă aprigă pentru ceea ce numim resurse strategice, adică apa și hrana, dar și energia verde. Or, România mai deține încă posibilitatea importantă de utilizare a acestor resurse (…) Să nu uităm că România nu este o țară oarecare. Noi, românii, suntem o civilizație. De aceea, necesitățile politice externe ale României sunt, mai ales, păstrarea identității statului în fața atacului entităților non-statale, adică a corporațiilor și investitorilor strategici de genul fondurilor speculative. România are nevoie de un stat care își servește cu abnegație cetățenii, și nu de unul care slugărește capitalul internațional (…) Când statul servește corectitudinea politică și trimite jandarmii să-i bată pe truditorii pământului care-și apără dreptul la apă și hrană – cum se întâmplă la Pungești -, ne aflăm deja în fața unei trădări de țară. Poporul nu mai poate rămâne indiferent! Corporațiile dictează la ora actuală politicului în cea mai mare parte a lumii… 200 de multinaționale sunt mai puternice decât 150 de state la un loc! Domeniul economic este condus de F.M.I., Banca Mondială și Organizația Mondială a Comerțului.
Troica aceasta a dus la prăbușirea economică și la dezastru ecologic în mai multe locuri din lume. În loc de politici economice serioase, românilor li se oferă pâine și circ: să cumperi marfa altora și să crezi că trăiești bine. Aceasta, pe un fond de sărăcie și decădere morală fără precedent. Cantitatea de pâine vândută a scăzut cu 25% față de 1990, iar numărul cărților cu 85% (…) Putem spune, fără teama de a greși, că destabilizarea prezentă a Ucrainei, prin proteste violente dirijate, este pe punctul de a declanșa un nou Război Rece între Rusia și S.U.A. Un război ascuns mocnește deja în Asia, între China și principalul aliat din Asia al S.U.A., Japonia (…) În prezent, țara (România – n.a.) se află într-o situație atât de jalnică, încât sunt aplaudate chiar și investițiile europene în gropi de gunoi, pompos numite sistem integrat de management al deșeurilor, amenajate în satele cele mai pitorești și cu mare potențial agro-turistic (vezi cazul comunei Fărcașa din județul Maramureș). Practic, România se află sub asediul marilor corporații. Acțiunea de la Pungești este relevantă. Oamenii sunt bătuți în curtea lor.
Este mai rău decât într-un război împotriva unei puteri străine! (…) În țara noastră bătrânii sunt umiliți, copiii nu au viitor, pământul este vândut străinilor, iar credința strămoșească (ortodoxă – n.a.) este călcată în picioare – iată realitatea! Dezastrul este băgat sub preș. Se dau cifre, care de care mai umflat. Una sunt cifrele, alta economia reală. De pildă, se tot scrie că am ieșit din criză. Cum să iasă din criză statul român, când cheltuielile cu bunurile și serviciile au atins, în 2013, nivelul din 2008, anul în care se arunca cu bani în stânga și în dreapta?! Cheltuielile bugetului general consolidat, cu bunuri și servicii, au atins în 2013 nivelul de 6,2% din P.I.B, apropiate de cele din 2008, când au însemnat 6,5% din PIB. Se impune o simplă constatare: România nu va prospera decât prin introducerea disciplinei financiare. România este o țară în faliment care trăiește pe datorie. Statul român actual este un stat slab (…) Totul, dar absolut totul se face doar semănând dragoste, nu ură și trădare… Or, nu ai cum să fii de folos țării tale dacă nu o iubești și dacă nu-i vrei binele! Formula prin noi înșine nu poate fi transpusă în practică de către cei care dușmănesc România (…) A ne dezvolta prin noi înșine înseamnă în primul rând a investi în om. Or, aceasta a lipsit cu desăvârșire. Românul trebuie lăsat să facă ce poate el mai bine, nu ce cred de cuviință niște funcționari de la București sau Bruxelles, și atunci toată țara va înflori (…) Criza apei și a hranei, din zona anilor 2020, va fi mult mai serioasă și mai devastatoare decât criza economică-financiară de acum. Suntem pregătiți să o întâmpinăm? Aceasta este întrebarea.
Aurul României nu este cel mineral, îngropat sub munte, ci stratul subțire de sol fertil, la care se adaugă apa și condițiile geomorfologice excepționale ale țării noaste… Cunosc resursa uriașă de apă din Dobrogea. Sigur că poate să fie afectată și încă grav, dacă se permite această afacere a Chevron, extrem de nocivă, adevărat atentat la adresa vieții. Este un exemplu tipic de acțiune de-a dreptul criminală a unei corporații. Wall Street-ul este numai minciună, lipsit de strategie și de viziune, un uriaș cu picioare de lut. Exemplul Californiei este grăitor în acest sens: deși, în ultimii doi ani, în toată California, persistă o secetă devastatoare, politicul a permis demararea forărilor pentru gaze de șist. România este o țară prea bogată, cu un pământ prea fertil, ca să fie păstrată fără luptă! Științific, din nouă regiuni bio-geografice ale Terrei, România deține cinci, având cea mai importantă eco-regiune la nivel global. Mai mult de jumătate din Carpați, cei mai sălbatici ca natură sunt în țara noastră. Peste jumătate din carnivorele mari ale Europei, sunt în România. Avem apoi Delta Dunării, zonele umede și pădurile – un tezaur. Capitalul gigantic al României este dat de resursele naturale. Și, în special, de baza genetică pură pe care o are, fiind printre foarte puține țări din Europa care dețin așa ceva. Dacă numesc doar cele 220.000 ha de pădure virgină, apoi cernoziomul auriu, cel mai productiv dintre toate tipurile de sol, aflat cu predilecție în Dobrogea, se poate vedea capacitatea sigură de a dezvolta durabil țara (…) Toți suntem conștienți de pericolul alimentelor industriale, pline E-uri și aducătoare de boli pe care medicina actuală nu le poate trata.
Țăranul român reprezintă gena autentică a civilizației mileniului actual. El reprezintă nu doar șansa redresării României, ci însăși speranța renașterii lumii occidentale, care încearcă cu disperare să-și îndrepte nesăbuințele trecutului. Țăranul român a fost în mare parte distrus de febra consumistă și de supermarketurile care s-au înmulțit enorm la nivelul întregii țări. Apoi a fost redus la tăcere, fiindu-i atacat cadrul natural, de care depinde existența sa. A fost jefuit orbește, s-a vândut pe nimic resursa naturală primară. Prin urmare, eu nu aș promova industria alimentelor bio, ci gospodăria țărănească tradițională. Prin ea am ajunge la bio în mod natural. România, țară bio! Cu ea aș cuceri lumea toată! Roșia românească – cultivă această roșie în Germania. Pune-l pe neamț să o facă! Ei bine, nu poate, cu toată tehnologia lui, pentru că nu are pământul țării noastre, care este cel mai roditor. Și, peste asta, este un pământ sfânt. Dacă se pune la punct agricultura țărănească tradițională, exportul de grâne românești se va face nu pe bani, ci contra aur. Cum să sprijine băncile esența dezvoltării noastre, când 80% dintre ele sunt străine? Nu au nici un interes să o facă (…) și, sub nici o formă, nu trebuie aderat la moneda euro! (…) Pe plan economic, avem nevoie de măsuri pentru a pune în valoare avantajele competitive reale de care mai dispune România, prin consolidarea capitalului național, întărirea regimului proprietății și încurajarea inițiativelor antreprenoriale… Cu alte cuvinte, nu am nevoie de 5 latifundiari în agricultură, ci de 50.000 de țărani viguroși care să dezvolte o țară întreagă (…) Prin noi înșine. Mina de la Roșia Montană se poate deschide și exploata numai de către România, apelând la tehnologia clasică și prietenoasă cu mediul, dând de lucru la toată lumea printr-o investiție de numai 100 milioane €. Dar se vrea așa ceva? (…)
Conducătorii vremelnici ai țării au distrus țara. Iar puținii profesori adevărați pe care îi mai avem au mâinile legate. Școala actuală românească este în suferință. Dacă vrei să înrobești o țară, îi distrugi educația. Așa s-a și întâmplat! Dacă ai educație performantă, ești, ca popor, liber (…) La Medicină, înainte de “89, se trăgea linia sub ultimul intrat la 9.80. Acum se intră și cu 4! Cum să mai comentezi așa ceva? Manualele alternative? O samavolnicie! Istoria poporului român este cumva alternativă? Geografia țării este cumva alternativă? Mama ta este alternativă? Avem cumva alternative sau dileme cu privire la adevărurile morale? (…) Totul este absurd în România! Competiția minților din Occident a fost transformată în România într-o cursă nebună după profit. Societatea s-a transformat într-una de consum, supusă unei manipulări masive. S-a înlocuit știința cu miturile și s-a pledat pentru libertate fără responsabilitate, spre a acoperi fraudele… România nu este o țară liberă atâta timp cât presa, în cea mai mare parte a ei, este dirijată. Mulți și-au vândut, pentru 30 de arginți și sufletul și țara. Dacă vrei să-i înveți pe oameni să fie liberi, învață-i o meserie.
Or, în România nu mai sunt meseriași, sunt doar afaceriști (…) Unde este haos este și interes, pentru că, în toți acești ani, statul a retrocedat păduri, terenuri, ape, clădiri, în valoare de peste 60 miliarde € și Legea 247 și Legea 1din 2000 au distrus pădurile țării. Încă mai sunt valabile ordonanțe ale lui Horthy, din 1940! (…) În primul rând, nu mai sunt proiecte (vezi Roșia Montană – n.a.), ci afaceri murdare de la Gold Corporation și Chevron, în strânsă legătură cu clasa politică românească ticăloasă. Iar Chevron este unul dintre cei mai mari poluatori din istorie… Sunt afaceri antinaționale și jefuitoare de suflete, pentru că i-au aruncat pe oameni în război, român contra român, în propria lor țară (…) Și un ultim aspect: unde este poziția B.O.R. față de situația de la Pungești ? Cum au fost susținuți cei câțiva preoți și monahi care s-au opus cu mare curaj fărădelegilor? Din păcate, la noi, românii, este un nărav vechi al clerului. Pământul țării este sfânt prin eroii, martirii și sfinții pe care îi adăpostește în adânc, spune părintele Justin Pârvu. Nu este de vânzare nimănui și nicicând. Cu toate acestea, de la 1 ianuarie, politicienii români au dat drumul să se vândă! Dacă nu iubesc glia străbună și nu au lucrat niciodată pământul, cum să-l apere? La fel și cu oamenii: îți dai afară copiii din casă? Este o luptă teribilă pentru putere.
Or, o țară care are 12% analfabeți și încă până la 20 % analfabeți științific, persoane care citesc, dar nu înțeleg nimic, este ușor de manipulat. Guvernanții au nevoie de o masă amorfă, care să pună ștampila pe buletinul de vot; în acest scop, populația este instrumentată să răspundă pavlovian la pomeni electorale gen ulei, zahăr, pui. Ne-am uitat tradițiile și de unde am venit. Suntem vânduți corporațiilor, care vor doar să cheltuiești, fără să înțelegi de ce (…) Spre exemplu, S.U.A. a transmis de curând că investitorii americani vor veni în România numai dacă se va semna un nou acord cu F.M.I. și va fi votată o legislație permisivă pentru exploatarea gazelor de șist. Cât tupeu trebuie să ai, ca să faci o asemenea declarație? Și câtă slugărnicie ca să accepți? (…) Peste două milioane de români lucrează în afara țării și trimit bani acasă. Dar acasă au rămas familii distruse, divorțurile s-au înmulțit peste măsură, ca și copii abandonați și oameni bolnavi sufletește și moralicește. Statul nu pune în practică ce spune sau ce spune legea. Prin urmare, încrederea în instituțiile statului este zero. Dacă ai o lege, îți mai trebuie una care să o pună în aplicare. Cum să ai încredere în cineva care te fură și te umilește permanent?
Politicul în România stăpânește bine arta manipulării și a dezinformării, pentru a se menține la putere. Se schimbă doar politicienii, ei între ei, pentru că în spate au același scop anticreștin… Supremația politicului este în România un semn de pierdere a orientării creștine. Omul a pierdut nădejdea mântuirii… Compromisul în gândire și vorbă, nepăsarea în faptă au deschis drum liber absurdului în societatea românească. Sunt oameni pregătiți în această țară să facă istorie, nu spectacol ieftin. La ora actuală, în România este un soi de văicăreală cronicizată. Trebuie făcută diferența între văicăreală și atitudine. Toți se văicăresc că nu au bani, se plâng de ticăloșia clasei politice, dar nu ies în stradă pentru unire și schimbare.
Nu puneți, ne îndeamnă Mântuitorul, petic de postav nou la haina veche, pentru că se rupe, și nici vin nou în burduf vechi, pentru că se crapă. Schimbarea, ca să fie efectivă, trebuie să fie totală. Conștiința poporului român nu suportă politica publică a trădării și înrobirii. Să luăm aminte, vremea refacerii se apropie! Speranța este mare numai pentru cel care are credința mare. Chiar dacă hoții și impostura par astăzi de neînvins, greu de înlăturat, chiar dacă par că sporesc zilnic în putere, chiar dacă avem impresia că a dispărut credința, viitorul României va fi demn și luminos, pentru că pe dedesubtul viiturii rău mirositoare de acum curge fluviul credinței strămoșești. Trebuie doar să îndrăznim!”
Excelenta „radiografie” de mai sus ne arată, cât se poate de concludent, că România noastră este – la figurat – în „flăcări”! Dacă ne rezumăm doar să îi denunțăm pe incendiatori, fără să aruncăm fiecare măcar câte o găleată de apă, cel mai probabil este că o vom vedea cât de curând transformată în scrum! Nu ne mai rămâne deci decât să strângem rândurile, să înțelegem că suntem cu toții victime ale trădării majorității guvernanților, indiferent de coloratura lor politică… Implicându-ne, înseamnă să punem mâna pe găleată și să stingem focul: și astfel, uniți în jurul unor asemenea strategi vizionari, care nu și-au pierdut uzul rațiunii și nici credința în Dumnezeu, vom salva România cu condiția, evident, să mai fie români cu dor de ea…
COSTEL NEACȘU
