D-le primar, se apropie sfârșitul mandatului d-voastră și, probabil, veți începe altul. Care au fost realizările d-voastră și cu ajutorul căror finanțări?
Majoritatea realizărilor sunt din fonduri locale, căci am gestionat bine banul public. Avem și investiții din fonduri europene. La ora aceasta, avem peste 2 milioane euro contract de finanțare semnat, urmează să scoatem la licitație lucrarea pentru asfaltare ulițe și drumuri comunale. Mai avem 1 milion de euro depus pe Măsura 7.2, pe infrastructură… S-a efectuat și vizita în teren, avem peste 63 de puncte și sigur proiectul va fi declarat eligibil.
Anul trecut, am depus un proiect de 5 milioane de euro, pentru apă și canalizare în comuna Dobrosloveni, dar am avut un impediment. Din cauza contestațiilor licitației, s-a dus prea târziu rezolvarea lucrării. Contractul de lucrări fusese semnat, dar aveam obligația, de la Ministerul Mediului, să terminăm până la 31 decembrie 2015, ceea ce nu reușeam. Obligația noastră era să punem diferența de bani, pe care nu aveam cum s-o realizăm. Primăria nu deține peste 2 milioane de euro pentru a finaliza lucrarea.
Am mers cu finanțarea pe măsura 7.2, PNDR 2014-2020, așteptăm vizita în teren și sperăm ca, anul acesta să realizăm acest proiect.
În satele Reșca și Reșcuța, deja se lucrează la proiectul tehnic pentru alimentare cu apă și canalizare. Acolo, mai avem depus și alt proiect. Fiind un sit arheologic național de categoria A, Romula Malva, am efectuat diverse săpături, unde am avut descoperiri spectaculoase, de la monede de aur, până la statuete de pe vremea romanilor, de peste 2000 de ani. Având în vedere și această latură privind dezvoltarea turismului, datorită acestui sit arheologic și cabanelor de vânătoare, am depus un proiect pe Transfrontalier, împreună cu municipiul Vrața din Bulgaria, de 6 milioane de euro. Partea română, noi, în speță, avem un muzeu de sit în cadrul proiectului. Proiectul este în evaluare la Călărași și sperăm să-l realizăm.
Cum a fost primit acest proiect de către autoritățile județene?
Chiar s-au bucurat, pentru că, la săpăturile efectuate cu Institutul Național de Arheologie București, prin Ministerul Culturii, în 2015, chiar ne-au finanțat.
Este singurul an în care aceste săpături și descoperiri, șanțurile nu au mai fost acoperite cu pământ, ele fiind protejate. Acum, urmează să continuăm săpăturile. Vom continua de acolo de unde am rămas. Până acum, erau acoperite cu pământ și dura o lună până dezgropam din nou ceea ce se găsise.
În martie, urmează să edităm prima carte, în care vom stipula tot ceea ce s-a întâmplat în cadrul campaniei de săpături de la Reșca. La Centrul de Informare Turistic din Dobrosloveni, va fi lansată prima ediție a acestei cărți cu săpăturile de la Romula.
Pe plan cultural, avem două ansambluri folclorice. În cadrul Căminului Cultural Dobrosloveni, unde coregraf este Lucian Stroe, avem Ansamblul Flori de Romanați, iar la Reșca – Ansamblul „Romula Malva”, coregraf Cristian Velea. Au participat la foarte multe concursuri naționale și internaționale, unde s-au câștigat foarte multe premii. La momentul acesta, sunt invitați peste tot.
În curând, o să meargă la Craiova, unde se va desfășura un concurs interjudețean. Au fost în Turcia, Grecia, Serbia.
În cadrul acestor cămine culturale, alături de grupurile respective, avem și un taraf de copii, unde activează, în total, peste 150 de copii. Avem dansuri specifice zonei. Călușul de la Ansamblul „Romula Malva” deja s-a calificat la Românii au talent.
Am încercat să mergem cu toate. Unele se vor împlini, dar nu am lăsat nimic în urmă. Avem și clase de cusături, unde facem cusături pentru ii. Chiar costumele naționale se confecționează aici.
Cu părere de rău, spun că toate proiectele pe care le-am scris au fost eligibile, dar, din cauza gradului de sărăcie al comunei, nu s-a obținut punctajul maxim. Dar anul acesta cred că vom reuși.
Pe linie sportivă, avem o echipă de fotbal. Acolo, avem un stadion, prins pe Ordonanța 7, pe care l-am finalizat. Am încercat să avem numai copii din sat, însă la acest capitol nu stăm foarte bine. Ca să ai o echipă de fotbal performantă, trebuie să mai aduci și câțiva jucători buni. Nu avem posibilitatea aceasta, dar am încercat să ne menținem la jumătatea clasamentului.
Care este situația școlilor din comuna d-voastră?
Am prins un proiect, pe Fondul de Mediu, de 11 miliarde lei, la Școala Reșca, cu panouri solare. Acolo este construit și un dispensar dotat cu instalații termice și sanitare. La Școala Reșca, avem toalete moderne, apă curentă, panouri solare și centrale pe biomasă.
La Școala Dobrosloveni, ne pregătim pe un program cu fonduri europene, să depunem un proiect, în vederea construirii altor săli de clasă, deoarece ne așteptăm ca elevii să urmeze cursurile până la clasa a X-a, în cadrul școlii.
Cum rezolvați problemele comunei? Mă refer la structura Consiliului Local.
Consiliul Local este majoritar PSD. Avem 7 consilieri PSD, 2 – PNL, 2 – UNPR și 2 – fostul PPDD. Nu întâmpinăm probleme. Mai sunt discuții, dar întotdeauna am venit cu proiecte viabile pentru comunitate și pentru dezvoltarea ei. În general, ne-am înțeles și am încercat să dirijăm sumele din cotele de TVA de la Guvern. Avem foarte mulți copii la școli, aproape 500.
Natalitatea, în Dobrosloveni, se menține. Fiind aproape de oraș, sperăm să ne dezvoltăm mai mult.
Mai avem două proiecte europene, făcute pe privat, o fabrică de conserve, care este în lichidare acum, sperăm să fie cumpărată de cineva care să o pună în funcțiune, și o fabrică de plase sudate.
Legea 416.
Avem în jur de 140 de dosare. Comuna este mare, avem multe familii de etnie rromă, avem și diverse probleme. Câteodată, trebuie umblat și la lege, pentru că trebuie să învățăm să mai și muncim. Cu aceștia, lucrăm peste tot unde este nevoie. La școli, avem o echipă de gospodărire comunală, am înființat un serviciu de gospodărire comunală, în cadrul căruia am depus și un proiect, pe fonduri europene, și am achiziționat un buldo-excavator și un microbuz. Ne-am făcut treaba cu ele, iarna pentru deszăpezire, iar acum sunt deja să strângă gunoaiele de pe izlaz și de unde le mai împrăștie cetățenii care nu înțeleg că acestea trebuie depuse într-un anumit loc.
Ne ajutăm de cei de la Legea 416. S-a construit cu ei, s-a muncit mult. Am cumpărat și o cabană turistică de la Rom Silva, prima cabană de vânătoare a lui Ceaușescu, am reabilitat-o și am făcut-o un centru primitor. Am avut chiar și diverși turiști, au fost cazați acolo, s-au simțit foarte bine, le-am pregătit și mâncăruri tradiționale din zona noastră. Avem țest, le-am făcut pâine. Am adus și cetățeni care au pregătit o oaie la proțap rudărească. Am avut filmări și cu Televiziunea Română, am pregătit diverse mâncăruri.
Mai candidați?
Nu vreau să trădez încrederea oamenilor și vreau să continui aceste proiecte. Când le voi vedea împlinite, atunci mă voi gândi să mă retrag. S-a muncit și se muncește mult. La aceste vremuri, chiar se muncește mai mult decât înainte, pentru că este o luptă acerbă pentru aceste proiecte.
Sunteți foarte tânăr. Pentru tineret ce ați făcut în cei aproape patru ani de când sunteți primar?
Cei care au înțeles, au venit alături de noi. Am încercat să le deschidem oportunități în înscrierea proiectelor pe fonduri europene, să se poată ajuta singuri. Am efectuat diverse activități în cadrul Căminului Cultural și al Bibliotecii, cu tinerii care au dorit să vină. Nu știu de ce, ca peste tot, tinerii își petrec timpul liber cu alte ocupații, care nu sunt benefice pentru ei.
Căminul Cultural de la Dobrosloveni este scos la licitație, la Compania Națională de Investiții, pentru a fi reabilitat după normele europene. Va fi extins, cu săli pentru cluburi. Este un proiect arhitectural, ca și centrul de informare turistică.
Transmiteți un mesaj locuitorilor d-voastră.
Îi respect, îi iubesc, le mulțumesc pentru încrederea acordată! Sunt conștient de faptul că va veni o vreme când un primar trebuie să plece, rămânând, astfel, singur cu realizările sale. Dar și cu mulțumirea sufletească de a nu le fi înșelat oamenilor așteptările! Doamne-ajută!
Dumitru Sârghie
