Print this Post


    VALERIU RÂPEANU –  UN NOU DESTIN AL OPEREI LUI GHEORGHE I. BRĂTIANU

    Când Valeriu Râpeanu, reputatul profesor universitar, critic și istoric literar, mi-a acordat faimosul interviu cu privire la ultimul gândirist român, Pan. M. Vizirescu, în redacția Liniei Întâi, a adăstat miraculos și antologia intitulată „Gheorghe I. Brătianu 1980-1989”, volum alcătuit și îngrijit chiar de soții Valeriu și Sanda Râpeanu.

    Despre această valoroasă operă, publicată inițial în perioada comunistă, chiar sub ghilotina cenzurii, dar reluată în forma ei deplină, în anul de grație 2019, Valeriu Râpeanu ne spune:

    «Cu credința că paginile despre Gheorghe I. Brătianu, scrise și publicate în deceniul 1980-1989 constituie dovada curajului intelectualilor, care, prin fapta lor, au înțeles să restituie culturii noastre una din valorile ei perene, am alcătuit antologia de față. Tot ce au scris în acest deceniu istorici, oameni de cultură, reprezintă o respingere categoric a imaginii false, denaturate a lui Gheorghe I. Brătianu, conturată cu obstinație după 23 august 1944. Alături de cele două studii introductive la Edițiile „Marea Neagră” și „O enigma și un miracol istoric”, apărute în 1988, în volumul „Confluențe istoriografice românești și europene. 90 de ani de la nașterea istoricului Gheorghe I. Brătianu”, textele antologiei noastre conturează portretul unui istoric care, prin scrierile sale, prin demersul său ca profesor, conducător de instituții și publicații, a deschis noi orizonturi acestei științe devenind un „model”!»

    Aproape nonagenar, este știut că Domnul Valeriu Râpeanu combate, de mai bine de șase decenii, pe „fronturile” istoriei și criticii literare românești de prim-plan, impresionând prin pasiunea sa devorantă pentru memoria culturală și, implicit, pentru personalitățile trecutului nostru literar și cultural, mai mult sau mai puțin îndepărtat. Acest profil al său, sintetizat magnific sub sigla „Cultură și Istorie”, s-a conturat încă din prima sa tinerețe, când semna un excelent volum intitulat „Noi și cei dinaintea noastră” (1966). Pe aceeași linie, va continua cu „Pe drumul tradiției” (1973) și, mai ales, seria „Cultură și Istorie” (volumele I-III). Două sunt personalitățile „obsesiv” fertile, în plan intelectual, pentru istoricul și criticul literar Valeriu Râpeanu. Întâi, ilustrul Nicolae Iorga, de care se simte atras, probabil și prin vecinătatea geografică, dar, mai ales, prin vastitatea și valoarea operei acestuia. O adevărată lovitură editorială va fi „Sfaturi pe întuneric”, pentru care d-l Râpeanu, cu o acribie greu de egalat, a „despuiat” arhiva radioului, acolo unde se aflau cvasitotalitatea conferințelor rostite de marele istoric în fața microfonului. „Sfaturile…” respective ne-au luminat nouă (post)adolescența… Dacă pentru Nicolae Iorga, ca pasiune, există, deci, multiple explicații, aplecarea istorico-critică a d-lui Râpeanu, privindu-l pe Gheorghe I. Brătianu, ne apare ca insolită, aparent inexplicabilă în deșertul informațional al anilor ’80, când își exprimă dorința acerbă de a-l repune în drepturi pe marele „uitat”. O adevărată epopee este lupta lui Valeriu Râpeanu pentru a atinge acest obiectiv. Din „tranșeele” Adevărului, dincolo de orice riscuri, Valeriu Râpeanu dinamitează conformismul ideologic comunist și, în calitatea sa de director al superbei Edituri Eminescu, reușește, în 1980, în preajma celui de-al XV-lea Congres Internațional de Științe Istorice (10-17 august) să publice, în 30.000 de exemplare, lucrarea „Tradiția istorică despre întemeierea statelor românești” (Editura Eminescu). Este o primă treaptă pentru ceea ce s-ar putea defini „dreptate postumă” pentru marele istoric, profesor și om politic, Gheorghe I. Brătianu.

    Pentru a exemplifica modul în care a fost primită lucrarea, autorii care au fost cuprinși în această antologie, selectează nu mai puțin de 19 cronici, articole sau studii, dedicate acestei prime lucrări, semnate de Gheorghe I. Brătianu, în perioada comunistă. Toate, exclusiv două (cele ale lui Tudor Bugnariu și Iorgu Iordan) apreciază la superlativ volumul lui Brătianu. O secțiune importantă a masivului volum semnat de soții Râpeanu o constituie o selecție de 10 cronici la volumul „Cultură și Istorie. Nicolae Iorga – Gheorghe I. Brătianu”, de Valeriu Râpeanu, Editura Cartea Românească, 1981.

    Sunt aleși 10 autori de vârste și orientări diferite, toți însă valoroși cronicari ai fenomenului (se evidențiază Mircea Iorgulescu, cu expunerea sa „Restituiri necesare”). Cartea poate fi considerată o imagine în mișcare a culturii române, de la sfârșitul veacului XIX și prima treime a secolului XX, scoțând în evidență numeroasele conexiuni (unele nebănuite) între doctrine și orientări nu doar distincte, ci chiar de-a dreptul incompatibile.

    Partizan al obiectivității depline, d-l Râpeanu reușește să pună în evidență ideea de continuitate în cultura noastră, pe de o parte, dar și fazele ei de discontinuitate, pe de altă parte. Valeriu Râpeanu ne arată un Iorga preocupat de inegalitatea socială din societatea românească, un Iorga care susține cu toată energia sa țărănimea, talpa țării dintotdeauna. Domnia sa vede în Gheorghe I. Brătianu un ilustru succesor al lui Iorga și-l consideră un mare nedreptățit axiologic, în perioada comunistă. Convins de valoarea acestuia, autorul studiului face nu doar o operă de exegeză, ci și o radiografie / redescoperire a acestei strălucite personalități culturale, din perioada interbelică. Este analizată pertinent activitatea politică a acestuia, cu plusurile și minusurile ei, relația sa cu familia de care aparținea, cu accent deosebit pe contribuția lui Gheorghe I. Brătianu la investigarea și interpretarea trecutului istoric al poporului român.

    Ca editor al „Tradiției istorice…”, Valeriu Râpeanu consideră această lucrare un monument al gândirii noastre interbelice, o operă strălucită, care însumează, într-o viziune originală, datele cercetării din punct de vedere istoric, folcloristic, literar. Gheorghe I. Brătianu a scris importante lucrări care au devenit repere în istoriografia noastră, dar și în cea europeană. Pendulând între studii de bizantinologie, medievistică românească (formarea statelor feudale românești), istoricul urmărește, cu sagacitate, evoluția ideii de unitate națională, din cele mai vechi timpuri, analizând cu claritate personalitățile cele mai relevante ale secolului XIX: Mihail Kogălniceanu, Alexandru Ioan Cuza, I. C. Brătianu. În interpretarea operei lui Gheorghe I. Brătianu, Valeriu Râpeanu folosește unelte critice moderne. Sunt citați, într-un aparat critic insolit în întregul lui, Mircea Eliade, Georges Dumèzil, Karl Abraham, C. G. Jung, Ch. Kerényi. Pentru a ne reda o linie de contur cât mai corectă a deceniului VIII din cultura noastră, antologatorii ne pun la îndemână și 10 evocări ale momentului 1980.

    Următoarea masivă secvență a cărții este reprezentată de 20 de studii și articole despre Gheorghe I. Brătianu, apărute în intervalul 1980-1989. Acestea sunt completate pentru adâncirea cunoașterii perioadei respective cu 11 mărturii, cronici, recenzii și însemnări. Este văzut apoi Gheorghe I. Brătianu în context european, cu o evidențiere specială pentru receptarea sa în Italia. Volumul este completat cu o selecție a antologiilor de gen, în care au apărut texte ale reputatului istoric. Este amintit și modul în care este prezentat Gheorghe I. Brătianu, în diferite dicționare ale domeniului istoric.

    O carte de familie (editorul este Dragoș Râpeanu), „Gheorghe I. Brătianu 1980-1989” este un model de lucrare biobibliografică. Să amintim, în încheiere, că lucrarea a apărut cu sprijinul generos al domnului George Constantin Păunescu. Volumul acesta, întregește ceea ce scria Vladimir Bălănică relativ la Valeriu Râpeanu: „Cavaler deopotrivă al culturii și al istoriei, el își plimbă lancea printre vechile chipuri peste care s-a așezat crusta prejudecăților și scoate la iveală imaginea proaspătă, plină de viață a marilor cărturari”.

    Dumitru Sârghie

    Permanent link to this article: https://linia1.ro/valeriu-rapeanu-un-nou-destin-al-operei-lui-gheorghe-i-bratianu/

    Leave a Reply

    Your email address will not be published. Required fields are marked *