În ziua de 25 febrrie a.c., concitadinul nostru, Dan Dumitrescu, adună în buchetul vieții frumoasa și rotunda vârstă de 70 de ani. Că trecerea lui prin lume n-a rămas fără ecou o spun cele cinci cărți ale sale, cărți grele de glorie, între care „Scriitori români în anecdote și epigrame” și „Mari scriitori ai lumii în anecdote”, care au suscitat interes la nivelurile cele mai înalte ale criticilor de specialitate.
Cronicar de rafinament al condiției omenești, pasionat până-n celula-mamă de istoria literaturilor române și universale, Dan Dumitrescu este un învingător, așa cum și eroii cărților sale sunt niște învingători, prin operele pe care le-au lăsat posterității.
Redacția săptămânalului „Linia Întâi” îi urează domnului Dan Dumitrescu viață lungă și multe realizări în acest nobil și de loc facil drum al creației literare…
Cine este Dan Dumitrescu
Dan Eugen Dumitrescu s-a născut la 25 februarie 1943, în comuna Ponoarele, satul Gărdăneasa, județul Mehedinți. O zi geroasă de iarnă troienită… Părinții săi, Gheorghe și Corina, originari din comuna Redea, județul Romanați, erau tineri învățători repartizați pe aceste meleaguri. Din 1946, a locuit la Caracal, alături de părinții lui reveniți pe meleagurile de unde și-au tras seva generații de înaintași ai lor.
Și-a făcut studiile primare la Școala generală nr. 1 din Caracal, prima școală din acest oraș, înființată în 1832, apoi – pe cele gimnaziale și liceale la străvechiul liceu „Ioniță Assan”, din aceeași urbe. Studiile universitare le-a făcut la Facultatea de Filologie a Universității din București, absolvite în 1966. A funcționat în învățământ, ca profesor, la școli generale comunale și la Liceul teoretic nr. 2, azi „Mihai Viteazul” din Caracal, până în 1972. după care, timp de 36 de ani, a lucrat la Consiliul Județean Olt, având, pe rând, funcțiile de inspector-metodist, consilier superior, ocupându-se de perfecționarea profesională a salariaților din sistemul administrației județului Olt. A fost pentru scurt timp (7 luni), între 2000-2001, director interimar al Școlii de Arte din Slatina. A urmat cursuri de perfecționare, specifice, de management al administrației publice locale, în Danemarca (1997), la Institutul Național de Administrație București (2002), precum și cursul postuniversitar în managementul culturii, la Academia de Studii Economice București (2001). Între anii 2001 și 2004, a fost corespondent, pentru județul Olt, al cotidianului „Cronica Română”. Din 1999, este președintele Asociației Culturale „Feronia” din Slatina și al Cenaclului literar „Feronia”, cu care întreține o efervescență literară – în limitele ei locale.
În 1998, a fost inițiator și membru în comitetul de organizare al primului festival „Virgil Mazilescu”, din Corabia, la care, cu ajutorul lui Laurențiu Ulici, pe atunci președintele Uniunii Scriitorilor din România, coleg de facultate, au participat, ca invitați, 22 de scriitori, membri ai USR. La 27 martie 2008, a organizat, la Caracal, prin Asociația Culturală „Feronia”, sărbătorirea centenarului nașterii poetului Virgil Carianopol, fiu al acestui oraș, invitații fiind criticul literar Dan Cristea și actorul Eusebiu Ștefănescu. Prin aceeași asociație, a sponsorizat acordarea premiului I la Festivalul „Ion Minulescu”, desfășurat la Slatina, în primăvara anului 2011.
Este autorul unor masive cărți apărute după cum urmează:
2004 – „Un învingător”. Pictorul Spiru Vergulescu, monografie, Ed. „Paco”, București;
2008 – „Scriitori români în anecdote și epigrame” (2 vol., 1112 p.), Ed. „Paco”, București;
2009 – „Mari scriitori ai lumii în anecdote” (546 p.), Ed. „Cartex 2000”, București;
2010 – „Prietenii unui prieten” (schițe), Ed. „Cartex”, București;
2012 – „Viața anecdotică a marilor pictori, sculptori și arhitecți ai lumii” (2 vol., format A3, 840 p.), Ed. „Paco”, București.
A colaborat, de-a lungul timpului” la diverse reviste și publicații: „Luceafărul”, „Ramuri”, „OltArt”, „Oltul Cultural”, „Linia Întâi”, „Gazeta Oltului”, „Convorbiri Literare”, „Gazeta de Sud” (Craiova), „Realitatea evreiască” etc.
Despre operele sale au scris Gh. Grigurcu, Bedros Horasangian, Dan Cristea, Ovidiu Ghidirmic, Lucian Pricop, Ion Truică ș.a.
Scriitori români despre Dan Dumitrescu
George Corbu – președintele Uniunii Epigramiștilor din România:
„Anecdotele și epigramele privitoare la scriitorii români” sunt un volum unic în bibliografia de specialitate. Un volum de muncă imens, o ordonare a materiei impecabilă, o selecție fără cusur, privilegiind spiritul de bună calitate și personalități într-adevăr remarcabile din rândul oamenilor de litere. O lucrare similară, avându-i în atenție pe oamenii de știință, nu știm să mai existe sub această formă, cu toate că ar fi extrem de utilă.
De un interes excepțional s-au bucurat epigramiștii, ce apar în dublă calitate: de subiecți și de cei care fac subiectul unor poante. În total, o mare bucurie pentru cultură cum este a noastră. La fel și cea reunind anecdote evidențiind fețele, reale sau ascunse, ale unor mari scriitori ai lumii.”
Gheorghe Grigurcu:
«Scriitorul Dan Eugen Dumitrescu este, între altele, autorul a trei masive volume care cuprind ceea ce francezii numesc „la petite historie”: anecdote, dar și maxime și cugetări legate, în primele două dintre ele, de scriitori români, iar în celălalt, de scriitori din literatura universală. Materia e însoțită de un bogat aparat explicativ. E o scriere unică în literele noastre contemporane, de un interes asupra căruia cred că nu e nevoie să insist.»
Bedros Horasangian:
«Îl cunosc pe domnul Dan Eugen Dumitrescu din cărțile pe care le-a publicat în ultimii ani și îl consider unul dintre autorii înzestrați cu reale virtuți literare. „Mari Scriitori ai lumii” este, de altfel, una dintre acele cărți care întrunesc atât virtuți de instrument de lucru pentru comparatiști, cât și de plăcută reflecție literară. Prezența împreună a celor care ne sunt atât de aproape fiind însă străini, mi-au prefăcut acest volum într-un loc de vizită repetată și de refugiu.»
Bogdan Ulmu:
„Dan Eugen Dumitrescu e un laborios, un meticulos, completându-și aria tematică, se pare, de la carte, la carte. Nu mă îndoiesc că activitatea sa literară va continua în același ritm, cunoscându-i proiectele.”
Ion Truică – cineast:
«Minunata „Antologie a umorului” (Scriitori români în anecdote și epigrame) alcătuită, cu har… Evidențiază atât efortul cât și arta… de a alege și a ordona un material imens. Pentru mine este o minune, acum când totul e superficial și făcut în grabă.»
Șerban Cionoff:
«Și iată că, peste ani, îl întâlnesc pe vechiul meu prieten – iscălind: Dan Eugen Dumitrescu – de data asta pe post de autor a două cărți pe cât de solide (și la propriu și la figurat!) pe atât de savuroase și de pline de înțelepciune. Sunt două antologii: „Mari Scriitori ai lumii. Anecdote, maxime, cugetări, aforisme” (Editura Cartex, 2009) și „Scriitori români în anecdote și epigrame” vol. 1 și 2 (Editura PACO, 2008), care, de fapt, alcătuiesc un admirabil corp unitar. Sau vorba criticului Dan Cristea, sunt niște antologii „de spirit și umor”.»
Eugenia D. Olteanu, Luceafărul de Dimineață
«Mănunchiul schițelor de față, scrise la persoana I sau a II-a, își are originea în amintirile autorului despre colegi și prieteni ai lui, unii plecați mai devreme dintre noi. Nu numai vechii prieteni sunt personajele ce le va descoperi cititorul, ci și actuale, de diverse meserii și pregătiri. Toate schițele din „Prietenii unui prieten” – titlul inspirat – sunt o oglindă a realității momentului, întipărite în memoria lui Dan Eugen Dumitrescu, prin umorul de situații. Nimic nu este inventat, spune autorul în prefața cărții sale, totul a fost real, uneori prin banalitatea anecdotei.
Schițele din volumul „Prietenii unui prieten” îl dezvăluie pe Dan Eugen Dumitrescu ca un fin observator și ca un bun prieten, cu veleități de ocrotitor, pentru unele dintre personajele sale. Se citesc cu plăcere datorită ritmului alert. Autorul mânuiește instrumentele anecdotice, are umor și scrie în nota cărților sale apărute anterior.»
Linia Întâi
