D-le Popescu, Traian Băsescu recâștigă din ce în ce mai multă credibilitate, profitând teribil de prostia galopantă a cuplului Ponta-Antonescu. Ca inamic neînduplecat al președintelui, cum catalogați această situație?
În ochii cui câștigă Traian Băsescu? Nu cred că el câștigă ceva în raport cu cei peste 7 milioane de români care au votat la Referendumul din 2012 împotriva lui. Că actuala alianță USL, ajunsă la guvernare, face gafe impardonabile este adevărat. Dar după cum spune românul, fiecare pasăre pe limba ei piere. Pe limba lui piere Băsescu, pe limba lor pier, în ochii electoratului, Victor Ponta și Crin Antonescu.
După un an și jumătate, Guvernul Ponta 2 se dovedește a fi neputincios. Economia este la pământ, taxele și impozitele s-au înmulțit ca pe vremea lui Nero, miniștrii liberali și chiar pesediști sunt trimiși în instanță, pentru infracțiuni de milioane de euro, kilometrul zero din Piața Universității este din nou sub asediu… Ce ni se pregătește, d-le Popescu?
Guvernul Ponta s-a erodat mult mai rapid decât s-ar fi așteptat electoratul. Într-un fel, mi se pare normal. Simbioza între stânga și dreapta politică este o făcătură fără noimă. Era normal ca această încercare să eșueze. Evaziunea fiscală este cvasi-generalizată, românii refuză să-și plătească dările la stat, fiindcă veniturile li s-au redus drastic, iar banii prevăzuți la buget nu ajung în mâna guvernului decât în proporție de sub 40%, ceea ce înseamnă că nu există bani pentru investiții și nici măcar pentru plata salariilor și pensiilor.
Țara se îndatorează în fiecare lună, pentru a face față cheltuielilor bugetare – plata salariilor și a pensiilor.
Miniștrii din România, d-le Sârghie, sunt români. Se știe că românii „fură, înșeală și mint” (citat din Dumitru Drăghicescu). De ce să ne mirăm că niște miniștri urmează să răspundă în justiție pentru capacitatea lor de a minți, înșela și fura?
Ca și în 2012, când demonstrațiile din Piața Universității au dus la căderea Guvernului Boc, au reapărut proteste care incriminează actualul guvern, pentru niște proiecte nebuloase (Roșia Montană). Hotărârea de guvern, potrivit căreia la Roșia Montană poate să înceapă exploatarea de aur și de argint supără pe mulți dintre români. Cianura – otravă folosită în secolele XIX și XX, sperie pe oricine. O firmă străină, canadiană, folosește această otravă pentru a scoate peste 300 tone de aur din Roșia Montană și peste 1500 de tone de argint. Lasă în urmă un lac imens extrem de toxic, care se va menține ca atare câteva sute de ani, și ne oferă în schimb 5-6 miliarde de euro pe o durată de 20 de ani. O sumă nesemnificativă, pe care nu merită s-o acceptăm, în schimbul a câtorva sute de ani, atâta cât va dura depozitul extrem de toxic de la Roșia Montană. Acesta este motivul pentru care românii au ieșit în Piața Universității, dar și în alte orașe, pentru a protesta. Să sperăm că Victor Ponta va înțelege situația și va renunța la acest proiect.
După cum se știe, ca premier, Victor Ponta este de acord cu ideea inițială a lui Traian Băsescu, privind exploatarea de la Roșia Montană, dar spune că, în calitate de parlamentar, el va vota împotrivă. Și-a schimbat cumva premierul nostru numele în Victor Viorel Bifrons? Are două fețe, două buletine, două pașapoarte și două ideologii? Cu astfel de politruci imberbi vrem noi să construim capitalismul, d-le Popescu?
Comportamentul duplicitar al lui Victor Ponta, ca prim-ministru și parlamentar, dovedește fără dubiu că domnia-sa nu are un punct de vedere nici clar și nici ferm în această problemă. În calitate de prim-ministru, este gata să promoveze acest proiect, iar – ca parlamentar – îl respinge. Care să fie logica acestui comportament? Eu nu o văd!
E un lucru cunoscut, d-le Popescu, că Ponta și USL au, în Parlamentul României, o majoritate de circa 70%, fapt care ne îndreptățește să spunem că premierul României poate obține orice rezultat pe care-l dorește, cerând votul Parlamentului, pe această chestiune privind Roșia Montană…
Da! Dar ce dorește Ponta? Cine poate să înțeleagă acest comportament?
Apropo, coabitarea asta Băsescu-Ponta nu cumva vi se pare o tâmpenie?
Coabitarea Băsescu-Ponta a fost o găselniță care trebuia să estompeze, într-o oarecare măsură, conflictul dintre cele două Palate. Ei, bine, acest conflict nu poate fi estompat printr-o hârtie semnată de către cei doi combatanți. Conflictul este atât de vizibil și atât de transparent, încât cei doi politicieni devin de-a dreptul penibili, atunci când invocă tratatul de coabitare.
Pe scurt, despre plagiatul lui Victor Ponta, ce ne puteți spune?
Pe scurt, începând cu anii ’70 ai secolului trecut și până în urmă cu doi ani, toți românii care și-au dat doctoratul au plagiat. Ar face-o și acum, dacă n-ar fi apărut un program pe calculator care permite depistarea plagiatului, într-un timp foarte scurt. Învinuindu-l pe Ponta de plagiat, îi învinuim pe cel puțin 90% dintre doctorii în științe, care primesc astăzi un spor de 15% la salariu…
Dar, d-le Popescu, plagiatul este considerat, totuși, o infracțiune, un furt, iar Victor Ponta este un prim-ministru căruia – iată – i se poate pune în cârcă această infracțiune…
Victor Ponta este român. Românii „fură, înșeală și mint”, iar plagiatul este o valoare la modă, pe care au practicat-o majoritatea românilor care și-au dat doctoratul în ultimii 40 de ani.
Să venim și pe plaiurile noastre sudice, d-le Popescu. După cum se vede, Oltul este un județ lipsit absolut de Opoziție. Liberalii fredonează „Internaționala Socialistă”, pedeliștii s-au dus cu Vâlcov, cu cățel și purcel, la PSD, PC este o anexă insignifiantă, PRM a murit definitiv. Mai are vreo șansă democrația în acest județ roșu?
Opoziție nu există în nicinul dintre județele țării. Democrația, totuși, are șanse. Democrația nu ține doar de voința politică a unor oameni, care – neînțelegând fenomenul politic – doresc să fie neapărat la Putere. Există legi în țară, care-i împiedică pe acești oameni să se manifeste ca despoți de tip oriental. Asta e o problemă care-i deranjează pe toți românii cu comportamente de tip oriental. Ea este legată de integrarea României în UE și, printre altele, înseamnă că tendințele românilor spre Orient trebuie învinse. Noroc că actuala legislație ne ajută în acest sens.
Va fi Antonescu președintele României?
După părerea mea, nu! Crin Antonescu nu are anvergura necesară unui șef de stat. Nu merită să fie și nici nu va fi!
Ce ne așteaptă?
Un viitor imprevizibil.
Dumitru Sârghie
