AcasăInterviuViorel Hrebenciuc este unitatea de măsură a corupției în România

Viorel Hrebenciuc este unitatea de măsură a corupției în România

Culiță Tărâță, înainte de a fi președintele Consiliului Județean Neamț și președinte UNPR Neamț – vicepreședinte UNPR la nivel național, este și unul din marii specialiști în agronomie ai României, unul din inginerii agronomi care au făcut și performanță în agricultură. Iar un președinte de Consiliu Județean cum e Culiță Tărâță , un specialist în agricultură și un manager de primă clasă, nu poate fi decât o „pleașcă” pentru județul Neamț.

Mă consider mai degrabă specialist în agricultură, decât politician

cultita tarata interiorReporter: Unde vă place cel mai mult, pe Insula Brăilei sau în Parlament?

Culiță Tărâță: Trebuie să fiu sincer, mai mult îmi place pe brazda de pământ pentru că acolo ești pus în fața unei realități. Este un domeniu în care nu ai voie să nu o respecți. În fața agricultorului și a agriculturii, trebuie să te duci cu curățenie sufletească, cu dăruire, așa cum te-ai duce în fața altarului. Fiecăruia dintre noi ne trebuie mâncare. Așa cum un motor are nevoie de ulei, așa și omul are nevoie de mâncare și apă. Cel care lucrează în agricultură, trebuie tratat și respectat ca atare. Iar ca agricultorul să fie respectat, el la rândul lui trebuie să respecte pământul. Pământul, este bunul cel mai de preț al românilor, pentru care generații de-a rândul au plătit cu sânge. Astăzi este un lucru trist că parte din pământul țării este înstrăinat.

Rep.: E leneș țăranul român, domnule Tărâță?

C.T.: Nu. Țăranul român nu este și nu a fost niciodată leneș. Necazurile din cauza cărora l-am afundat noi după 89, tratamentul pe care i l-am aplicat au dus țăranul român spre marginea prăpastiei, pentru că n-am știut să intervenim la timp cu fonduri. Trebuie să conștientizăm țăranul român să se asocieze, pentru că performanța în agricultură se face pe suprafețe mari și în colectivități mari. 99% din fondurile de la Uniunea Europeană vor veni direct la asociațiile de țărani.

A mângâia o vacă este o chestiune de suflet

Rep.: Ați mângâiat vreodată o vacă?

C.T.: Ha, ha, ha. Dacă nu iubești animalele nu te iubești pe tine însuți și nici pe oameni. Eu sunt crescător de animale și fiind fiu de țăran, tatăl meu având o gospodărie individuală,  nefiind înscris niciodată la colectiv, dar astăzi  n-aș mai fi de acord cu el. Asocierea implică și responsabilitate, dar duce și la progres. Dar a mângâia o vacă, a mângâia un animal și a trăi pentru ele și alături de ele, este o chestiune de suflet. Vaca este cel mai complex animal care poate exista, este o uzină. Vaca este un animal creat special pentru om.

Rep.: Vă considerați mai degrabă un om politic sau un specialist în agricultură?

C.T.: Eu m-am considerat întotdeauna un specialist în agricultură. Un specialist în managementul unui grup de firme. Nu mă laud, dar grupul meu de firme este lăudat și în străinătate, datorită realizărilor în domeniul   agriculturii. Din 1992, an de an am investit sume mari în agricultură. Din punct de vedere politic, nu pot să spun că nu am experiență, dar nu am atins performanța în acest domeniu. Când mă refer la performanță, trebuie să mărturisesc că mai am multe de învățat. Zilnic învățăm, dar important e să-i ascultăm și pe cei din jur, iar în calitate de viitor președinte al Consiliului Județean trebuie să ai răbdarea să asculți pe toată lumea și să alegi ideile cele mai bune, ca împreună cu echipa de consilieri, să facem față acestor vremuri.

Mă consider puternic, nu bogat

Rep.: Sunteți bogat și puternic. Ce vă mai trebuie politică?

C.T.: Eu nu m-am considerat niciodată un om bogat. Poate puternic, da. Eu în primul rând sunt bogat, că am trei feciori. Eu în primul rând sunt bogat, pentru că Dumnezeu mi-a dat darul de a iubi oamenii și cei care mă cunosc știu că cea mai mare bogăție este bogăția sufletească. Să știi să fii alături de oameni, să trăiești pentru ei. Bogăția mea constă într-un colectiv de peste 3600 de salariați, a unui grup de firme pe care eu l-am înființat și l-am menținut. Faptul că am construit, că am oferit locuri de muncă și că am atâția oameni în jur, asta mă face să fiu bogat. Cei care se cred bogați, dacă nu sunt înconjurați de oameni nu o să fie niciodată bogați. M-ați întrebat de ce vreau să fac și politică. Vreau să vă mărturisesc cu mâna pe inimă. Este dorința mea de a lăsa în urma activității mele o dâră ușoară care să arate în urma mea că și în județul Neamț se poate. Dorința de a manageria Consiliul Județean are o singură țintă: absorbția de fonduri europene, de fonduri guvernamentale, parteneriate private și dorința de a ridica nivelul de trai al județului. În perioade de criză are valoare să aduci fonduri și să investești acolo unde trebuie. Una din problemele cele mai importante este combaterea corupției și chibzuirea banului public. Eu voi rămâne permanent adeptul ideii progresului, a acumulărilor valorice, dar cu o singură condiție: primordial să fie munca și disciplina. Astăzi România are nevoie ca orice primar, consilier local, județean, președinte de Consiliu Județean să chivernisească orice bănuț.

Rep.: Rămâne furnica simbolul muncii?

C.T.: Absolut. Furnica și albina rămân simbolul muncii. Un proverb românesc spune să aduni ca furnica bob cu bob. Acest lucru se poate transpune și la oameni, să chivernisești orice bănuț.

Rep.: Cu care dintre următorii ați merge într-un weekend pe Insula Brăilei? Cu Vasile Pruteanu, Gheorghe Ștefan sau cu Ioan Chelaru?

C.T.: Domnule, în inima omului trebuie să intre și cele bune și cele rele. Într-un weekend eu i-aș invita pe toți trei. Știți de ce? Pentru că prin dialog și prin dezbatere nu ai cum să nu ai rezultate. Legea contradicțiilor rămâne valabilă, iar din contradicții se naște progres.

UNPR este o alternativă la UDMR

Rep.: Sunteți de mulți ani în politică și activați de zeci de ani în domeniul agricol. Nu vă considerați totuși un pic părtaș la situația în care a ajuns agricultura românească, în măsura în care ați fost și sunteți într-o funcție de decizie politică ?

C.T.: Nu mă consider vinovat ca persoană, dar ca și colectivitate, ca român, poate. Eu întotdeauna am luat atitudine împotriva dezastrului care s-a făcut în agricultura românească, dar cu o voce singulară și cu un grup mic nu se poate face nimic. De aceea trebuie să trimitem în Parlament oameni de jos, oameni care știu să respecte satul românesc, care reprezintă celula de bază a neamului nostru românesc. Noi n-am făcut mare lucru pentru satul românesc. Nu am făcut nimic pentru a atrage tineretul la sate, și iată că astăzi că marea majoritate a locuitorilor din sate sunt în vârstă. Dacă nu vom avea o politică demografică și o politică a locurilor de muncă, pentru a readuce tineretul înapoi la pământ, nu o să fie bine. Trebuie să ne întoarcem cu fața spre satul românesc, spre brazda de pământ. Sarcina unui președinte de Consiliu Județean este atragerea de fonduri de la Uniunea Europeană, care sunt cu dedicație pentru mediul rural.

Rep.: Veți reveni la PSD?

C.T.: Nu. Eu nu am emigrat de la un partid la altul , dar datorită nemulțumirilor pe care le-am avut, nu din partea PSD-ului ca partid, ci din partea unor indivizi din PSD care nu i-au făcut cinste nici partidului și nici societății românești, am fost nevoit să plec. Și o să vă dau și un exemplu: Hrebenciuc. Viorel Hrebenciuc este unitatea de măsură a corupției în România. Am plecat din PSD pentru aceste motive, dar și din cauza unor purtători de geantă parlamentară din județul nostru. De aceea s-a creat UNPR, pentru că aici se face politică de stat, este o alternativă la UDMR. Și cu asta am spus tot.

Ciprian Traian STURZU

- Advertisment -

Most Popular

Recent Comments