Consiliul Județean Olt a alocat astăzi, 18 noiembrie 2025, aproape 20 de milioane de lei din fondul de rezervă pentru localitățile aflate în dificultate financiară, a anunțat președintele CJ Olt, Marius Oprescu, la finalul ședinței.
Banii merg către primăriile care se confruntă cu lipsa fondurilor pentru cofinanțarea proiectelor, investiții proprii sau cheltuieli curente. Situația este agravată și de faptul că Guvernul nu a asigurat toate fondurile pentru plata indemnizațiilor persoanelor cu handicap, iar unele primării trebuie să acopere aceste sume din bugetele locale, pentru a nu lăsa beneficiarii fără sprijinul de care depind.
„Sumele nu sunt suficiente. Sunt nevoile pe care noi le-am identificat, însă necesarul este mult mai mare, mai ales pe partea de cofinanțare a proiectelor. Nici noi și nici primăriile nu avem toți banii necesari”, a subliniat Oprescu.
Apel la Guvern: „Trebuie găsită urgent o soluție pentru cofinanțare”
Președintele CJ Olt a atras din nou atenția că absorbția fondurilor europene este pusă în pericol din cauza lipsei banilor pentru cofinanțare.
„Primarii au capacitatea să facă proiecte, dar se blochează la cofinanțare. Dacă nu se găsește rapid o soluție prin împrumuturi sau alt mecanism, proiectele vor merge mai greu și se vor întinde pe mai mulți ani.”
Situație critică la Dobrosloveni
Una dintre cele mai grave situații financiare rămâne cea a comunei Dobrosloveni, aflată în incapacitate de plată de doi ani, după o corecție financiară de 100% aplicată unui proiect european.
„Trebuie să dea banii înapoi către fondul de garantare. Fără sprijinul nostru, comuna ar intra practic în colaps. Vorbim de una dintre cele mai mari comune din județ, cu aproape 4.000 de locuitori”, a explicat Oprescu.
Alte comune nu au raportat situații similare, potrivit acestuia.
Reforma administrației locale: reduceri de personal sau tăieri salariale
Oprescu a detaliat și discuțiile din coaliție privind proiectul de reformă a administrației publice locale, aflat în prezent în transparență decizională.
Potrivit acestuia, principala temă dezbătută în ultimele luni a fost modul în care vor fi reduse cheltuielile: Varianta 1: reducerea numărului de angajați; Varianta 2: reducerea anvelopei salariale, cu păstrarea structurilor actuale.
„Dacă reduci salariile, toată lumea rămâne pe posturi. Dacă reduci organigrama, trebuie dați oameni afară. Fiecare primar va alege ce i se potrivește.”
Oprescu a dat exemplul CJ Olt, care funcționează „la 50% din organigramă”, pentru a arăta că „nu este obligatoriu să angajezi la maximul prevăzut de lege”.
Criterii neclare pentru disponibilizări: „Cine mai ține concursurile dacă pui pe toată lumea la dispoziție?”
Unul dintre punctele sensibile ale reformei îl reprezintă criteriile după care se va decide cine pleacă și cine rămâne.
„Proiectul vorbea inițial de a disponibiliza 30% din personal, fără criterii clare. Dar dacă pui tot personalul la dispoziție, inclusiv Resursele Umane, cine mai organizează concursuri? Este o întrebare la care nimeni nu a știut să răspundă.”
Oprescu a avertizat și asupra riscului proceselor în instanță, amintind cazul județului Bihor și situația de la Compania de Olt, unde concedierile au fost anulate de instanță.
Reforma centrală, blocată de tensiuni în coaliție
În ceea ce privește reforma administrației publice centrale, Oprescu spune că aceasta nici nu a început propriu-zis.
Motivul? „Unii miniștri USR sunt indisciplinați și scot în transparență proiecte fără acordul coaliției”, ceea ce blochează avansarea reformei până la obținerea consensului necesar.
Disponibilizări sau externalizare? Studiu de caz: un primar de sector
Oprescu a criticat și abordările „de marketing politic” privind reducerea personalului, oferind exemplul unui primar de sector PNL care ar trebui să dea afară sute de angajați de la salubritate, doar pentru a-i reangaja apoi într-o societate nouă.
„Cheltuielile nu se reduc, dimpotrivă cresc: societatea are șef, consiliu de administrație, mașini, infrastructură. Doar se creează impresia că ai redus personalul.”
Concluzie: „Nu trebuie tăiat cu barda de la București!”
Marius Oprescu a subliniat că reforma trebuie să fie una reală, nu doar o acțiune de reducere mecanică a personalului:
„Ordonatorul principal de credite știe cel mai bine de ce personal are nevoie și pentru ce. Nu poți veni de la București cu o soluție unică pentru toată țara. Modelele trebuie adaptate local.”
Dragoș Sîrghie
