Nemulțumirile exprimate tot mai des de lideri locali ai PSD, criticile publice venite din interiorul partidului și chiar retragerile unor aleși din funcții au alimentat dezbaterea privind starea actuală a social-democraților. Într-un interviu acordat publicației noastre, deputatul PNL Olt, Gigel Știrbu, susține că aceste situații nu mai pot fi considerate excepții și că ele reflectă probleme structurale la nivelul conducerii PSD.
Declarațiile deputatului liberal Gigel Știrbu conturează imaginea unui PSD aflat într-o perioadă de tensiuni interne și de contestare venită chiar din zona care a reprezentat tradițional principala sa sursă de forță: administrația locală. De la criticile formulate de Constantin Toma până la gesturile unor lideri locali care aleg să se retragă sau să se delimiteze public de partid, semnalele din teritoriu par să indice existența unor nemulțumiri mai ample decât simple conflicte individuale. Rămâne de văzut dacă conducerea social-democrată va trata aceste situații ca episoade izolate sau ca pe un avertisment privind necesitatea unei reforme interne și a unei reconectări la propriile organizații locale.
D-le deputat, în ultima perioadă, tot mai mulți primari și lideri locali ai PSD și-au exprimat public nemulțumirea față de conducerea partidului, iar unii au renunțat la funcții politice sau administrative. Cum interpretați acest fenomen? Este vorba despre cazuri izolate sau despre un semnal al unei crize mai profunde din PSD?
Nu cred că mai putem vorbi despre simple cazuri izolate. Atunci când vedem primari importanți, lideri locali cu experiență și oameni care au câștigat de mai multe ori încrederea cetățenilor exprimând public nemulțumiri față de propria conducere, este evident că discutăm despre simptomele unei probleme mai profunde.
PSD a fost întotdeauna un partid puternic ancorat în administrația locală. Forța sa nu a venit de la liderii de la București, ci de la primari, președinți de consilii județene și organizații locale. În momentul în care tocmai această bază începe să transmită semnale de nemulțumire, conducerea partidului ar trebui să se întrebe foarte serios unde a greșit.
Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, a criticat în mod repetat direcția în care merge PSD și deciziile conducerii centrale. Considerați că aceste poziții reflectă o stare de spirit existentă în rândul mai multor aleși locali social-democrați?
În cazul domnului Constantin Toma, nu vorbim despre un politician aflat la început de drum sau despre o voce marginală. Vorbim despre unul dintre cei mai cunoscuți primari ai PSD, care de mult timp critică lipsa de reformă, lipsa de viziune și deciziile conducerii centrale.
Din discuțiile pe care le avem în teritoriu, este evident că multe dintre lucrurile pe care le spune public sunt împărtășite și de alți aleși locali social-democrați, chiar dacă nu toți au curajul sau interesul de a le exprima atât de direct.
În județul Olt, demisia din funcția de primar anunțată de Nicolae Stan, primarul en titre al Coloneștiului, a generat numeroase comentarii. Credeți că astfel de decizii sunt rezultatul unor nemulțumiri personale sau indică probleme structurale în relația dintre conducerea PSD și organizațiile locale?
La fel, cazul domnului Nicolae Stan din Olt nu poate fi privit exclusiv prin prisma unei decizii personale. Evident că fiecare situație are particularitățile sale, însă atunci când astfel de gesturi apar într-un context mai larg de tensiuni și nemulțumiri, ele trebuie analizate și din perspectiva relației dintre conducerea centrală și structurile locale ale partidului.
Care credeți că este substratul acestor distanțări de PSD: nemulțumiri legate de leadership, lipsa unei strategii politice coerente, tensiuni interne acumulate sau teama unor aleși locali de costurile electorale asociate partidului?
Din punctul meu de vedere, există mai multe cauze care au generat această stare de spirit. În primul rând, există o criză de leadership. PSD traversează o perioadă în care pare să reacționeze la evenimente, nu să le anticipeze.
În al doilea rând, există o lipsă evidentă de direcție și de proiect politic. Vedem multe conflicte interne, multe jocuri de putere și foarte puține soluții pentru problemele reale ale României.
În același timp, nu putem ignora nici componenta electorală. Mulți primari înțeleg foarte bine pulsul comunităților lor. Ei sunt primii care simt schimbările de percepție publică și sunt conștienți că anumite decizii ale conducerii centrale pot avea costuri electorale importante în plan local.
Din perspectiva PNL, aceste plecări și poziționări critice reprezintă o oportunitate de reașezare a scenei politice locale și naționale? Vă așteptați ca unii primari sau lideri locali dezamăgiți de PSD să caute alte opțiuni politice în perioada următoare?
Din perspectiva PNL, aceste evoluții confirmă faptul că tot mai mulți oameni din administrația locală înțeleg că politica nu poate fi construită doar pe mecanisme de partid și pe discipline impuse de la centru. Administrația înseamnă rezultate, proiecte și responsabilitate față de cetățeni.
Nu cred că este vorba despre o competiție pentru racolări politice. Cred însă că orice lider local care își dorește modernizare, dezvoltare și o administrație eficientă va căuta în mod firesc un proiect politic care îi oferă stabilitate, predictibilitate și susținere pentru comunitatea pe care o reprezintă.
Când primari cu experiență, cu rezultate electorale solide și cu influență în comunitățile lor ajung să critice public partidul sau chiar să părăsească funcțiile pe care le dețin, problema este la acești oameni sau la conducerea PSD? Cine ar trebui să își asume răspunderea politică pentru această stare de nemulțumire?
Răspunsul este simplu: atunci când oameni care au adus voturi, au câștigat alegeri și au construit organizații puternice încep să plece sau să critice public partidul, problema nu este la fiecare dintre ei în parte. Problema este la conducerea care nu mai reușește să îi asculte, să îi reprezinte și să îi țină aproape.
În orice organizație politică sănătoasă, atunci când cei performanți pleacă, conducerea este cea care trebuie să ofere explicații. Nu invers.
A consemnat Dumitru Sîrghie
