Reforma administrativă și teritorială, comasarea primăriilor, reorganizarea școlilor și posibilitatea desființării județelor au fost câteva dintre subiectele abordate de Marius Oprescu, președintele Consiliului Județean Olt și al PSD Olt, la finalul ședinței Consiliului Județean de miercuri, 11 noiembrie 2026.
Liderul social-democrat a explicat că, în prezent, sunt discutate două variante de comasare a localităților: una obligatorie, prin modificarea legislației, și alta voluntară, care presupune acordul comunităților locale, exprimat prin referendum. Cele două proiecte au proceduri și termene diferite, iar în cazul reorganizării impuse prin lege nu există încă un proiect concret care să stabilească exact condițiile în care vor fi unite comunele.
Comasarea obligatorie ar putea fi aplicată din 2028. Pragul de 1.500 de locuitori, un scenariu posibil
Potrivit lui Marius Oprescu, PSD și-a asumat, la nivelul Biroului Permanent Național, proiectul comasării localităților prin efectul legii. Această variantă ar urma să fie aplicată începând cu anul 2028, odată cu începerea unui nou mandat administrativ.
Separat, există proiectul comasării voluntare, promovat de ministrul Dezvoltării. În acest caz, două localități care doresc să se unească trebuie să organizeze referendumuri, iar populația din ambele comunități trebuie să voteze în favoarea unirii. Dacă rezultatul este favorabil în ambele localități, acestea se transformă într-o singură unitate administrativ-teritorială.
Așadar, diferența esențială este că, în prima variantă, reorganizarea ar fi stabilită prin lege, în timp ce în cea de-a doua decizia aparține comunităților locale.
În ceea ce privește comasarea obligatorie, președintele PSD Olt a precizat că, deocamdată, sunt cunoscute doar cele șase criterii prezentate public de Dragoș Benea, responsabilul din partea partidului pentru acest proiect. Nu există încă un proiect de lege sau un document oficial care să stabilească exact condițiile reorganizării.
În discuțiile purtate la nivel politic au fost avansate mai multe variante privind numărul minim de locuitori pe care ar trebui să îl aibă o comună: 1.500, 3.000 sau chiar 5.000 de persoane.
Oprescu consideră că varianta de 1.500 de locuitori este cea mai probabilă, însă a precizat că aceasta reprezintă o opinie personală, nefiind membru al comisiei care lucrează la proiect.
„Din punctul meu de vedere, cred că acest proiect se va opri la 1.500. E un punct de vedere, nu sunt membru al comisiei, dar sunt membru al Biroului Permanent Național și anumite lucruri le știu și eu de acolo”, a declarat acesta.
Oprescu avertizează asupra riscului unor comune prea mari
Liderul PSD Olt consideră că reforma administrativă poate aduce economii la bugetul public, în special în cazul localităților foarte mici, unde cheltuielile pentru funcționarea administrației sunt disproporționate față de numărul locuitorilor.
Acesta a dat exemplul unor localități din țară care au numai 200, 300 sau 400 de locuitori, dar care au în continuare primar, viceprimar și consiliu local. În opinia sa, menținerea unei întregi structuri administrative pentru comunități atât de mici nu este justificată, iar comasarea ar putea reduce cheltuielile publice.
Pe de altă parte, Oprescu atrage atenția că stabilirea unui prag prea ridicat ar putea crea alte probleme. Prin unirea mai multor comune, noile unități administrative ar putea ajunge să acopere suprafețe foarte mari, iar locuitorii satelor aflate la marginea acestora ar putea avea de parcurs distanțe considerabile până la sediul primăriei.
„Dacă punem un prag foarte mare, localitățile devin foarte mari și de la marginea localității, dintr-un sat, ca să ajungi la primărie ai o distanță de 20 de kilometri”, a explicat Marius Oprescu.
Acesta a atras atenția că trebuie ținut cont și de realitatea satului românesc, caracterizat în prezent de o populație tot mai îmbătrânită. În aceste condiții, există riscul ca administrația locală să nu mai poată asigura servicii de aceeași calitate tuturor cetățenilor, indiferent de satul în care locuiesc.
Oprescu a subliniat că o comună nou-formată nu va avea nevoie doar de un primar, un viceprimar și un consiliu local, ci și de personal specializat, precum secretar, arhitect sau un angajat responsabil de urbanism. Toate acestea presupun cheltuieli care trebuie luate în calcul atunci când se stabilește dimensiunea noilor unități administrative.
În opinia sa, reforma trebuie să găsească un echilibru între reducerea cheltuielilor și păstrarea accesului cetățenilor la serviciile administrației publice.
Câte primării ar putea dispărea în Olt? Oprescu spune că este prea devreme pentru estimări
Referitor la situația județului Olt, Marius Oprescu a precizat că a fost constituit un grup de lucru prin ordin al prefectului, din care fac parte și reprezentanți ai administrației județene. Acest grup va trebui să analizeze implicațiile reformei la nivel local.
Cu toate acestea, în lipsa unui prag minim de populație stabilit oficial și a criteriilor complete, nu se poate spune în acest moment câte comune sau primării din județ ar putea fi afectate.
„Până nu vedem exact care este pragul care se va pune și care sunt criteriile acolo, nu putem vorbi de câte primării vor dispărea sau nu. Pentru că e o pură speculație”, a afirmat președintele CJ Olt.
Acesta a mai precizat că nu există, în prezent, un interes deosebit din partea primarilor pentru comasarea voluntară, fără să susțină însă că niciun edil nu ar fi dispus să accepte o asemenea variantă.
Comasarea localităților nu înseamnă automat desființarea școlilor
Un alt subiect abordat a fost legat de posibila reorganizare a unităților de învățământ în urma comasării comunelor. Marius Oprescu a explicat că reducerea numărului de școli a avut loc, în multe comunități, în mod natural, pe fondul scăderii populației și, implicit, al numărului de copii.
Acesta a amintit că, în urmă cu aproximativ zece ani, unele localități de dimensiuni medii aveau două sau chiar trei școli, în timp ce în prezent a rămas, de multe ori, o singură unitate de învățământ. Mai mult, în anumite comunități, elevii învață în sistem simultan, adică mai multe clase, cu elevi de vârste diferite, desfășoară activitatea în aceeași sală, sub îndrumarea unui singur cadru didactic.
Oprescu consideră că acest sistem nu oferă condițiile necesare pentru un proces educațional corespunzător și că elevii ar trebui să învețe în clase organizate separat, cu profesori sau învățători pentru fiecare nivel de studiu.
Președintele CJ Olt a ținut însă să precizeze că unirea administrativă a mai multor localități nu înseamnă automat închiderea tuturor școlilor din comunitățile respective.
Cu alte cuvinte, dacă trei localități care se unesc au suficienți elevi pentru a menține trei școli funcționale, acestea pot continua să existe, chiar dacă administrativ vor face parte din aceeași comună. Ceea ce contează este numărul copiilor înscriși și capacitatea de a susține activitatea școlară, nu numărul primăriilor.
În schimb, acolo unde numărul elevilor este prea mic, iar școlile funcționează în sistem simultan, ar putea apărea o reorganizare, prin transferarea copiilor către unități de învățământ care pot asigura condiții educaționale mai bune.
Acesta a mai arătat că unii primari au propus modificarea legislației pentru reorganizarea învățământului, chiar și în eventualitatea în care comasarea administrativă obligatorie nu va fi realizată.
Reorganizarea orașelor, după apariția proiectului concret
În ceea ce privește posibilitatea reorganizării orașelor și stabilirea unor noi praguri de populație pentru unitățile administrativ-teritoriale, Marius Oprescu a evitat să avanseze cifre sau scenarii.
Acesta a explicat că mai întâi trebuie prezentat proiectul concret, care ar urma să fie analizat de specialiști din mai multe domenii. În opinia sa, criteriile trebuie stabilite pe baza unor studii sociologice și a unor analize, nu prin estimări sau opinii personale.
„Haideți să lăsăm să vină cu un prag natural, care credem că va veni în baza unor studii sociologice făcute, și abia atunci să putem comenta. Nu vreau să-mi dau eu cu părerea cât ar fi corect să fie la oraș, cât ar fi corect să fie la o comună”, a declarat președintele CJ Olt.
Până la prezentarea formei concrete a proiectului, rămân deschise mai multe întrebări privind viitoarea organizare administrativă: câți locuitori va trebui să aibă o comună, ce se va întâmpla cu localitățile care nu îndeplinesc criteriile, cum vor fi menținute serviciile publice în satele componente și ce modificări vor apărea în rețeaua școlară.
Deocamdată, autoritățile locale nu pot estima câte primării din județul Olt ar putea dispărea, iar răspunsurile vor depinde de criteriile și pragurile care vor fi stabilite prin viitorul proiect legislativ.
Dragoș Sîrghie
