Trăim vremuri în care nu ne mai ajunge ciuma: trebuie să ne salveze și limba română. Așa se face că DOOM 3 ne-ar fi adus, printre alte minunății, „supatul”, cu pluralul „supaturi”: spațiul dintre pat și dușumea. Nu știu cât a deliberat Academia până să consfințească această cucerire lexicală, dar îmi place să-mi imaginez o comisie gravă, preocupată să stabilească dacă un loc de sub pat poate avea mai multe întrebuințări decât pluraluri.
De altfel, vremurile par să confirme că sub pat se petrec lucruri care merită cercetate. Bunăoară, relația dintre George Simion, Anca Alexandrescu și Realitatea TV pare să fi intrat într-o fază în care declarațiile de iubire lasă loc întrebărilor. „Ce-ai, fă, de faci așa?” – o întrebare care, în politică, poate ține loc și de alint, și de reproș, după cum bate vântul prin studio.
Că una e să faci dragoste sub pat și alta e să te culci politic supat. În primul caz, ai o problemă cu mobilierul; în al doilea, cu mobilierul politic. Iar când se rupe lanțul de iubire, foștii parteneri descoperă, cu o surprindere admirabilă, că nu împărțeau chiar aceleași idealuri, ci doar aceeași încăpere.
Între timp, limba se îmbogățește cu „mangaliot”, „căpșunar” și „colivăreasă”. Pe LinkedIn, ultima ar putea apărea fără complexe ca Head of Parastas, cu atribuții în managementul pomenirilor și coordonarea resurselor de arpacaș. Fiecare cu specializarea lui; important e să existe un titlu englezesc și o rubrică de competențe.
Rămâne însă supatul, această discretă contribuție la patrimoniul nostru imobiliar și spiritual. În epoca suveranismului siberian de caviar, patriotismul se servește în porții generoase, prieteniile se proclamă solemn, iar fidelitatea se verifică la nota de plată. Când se termină ospățul, fiecare își caută locul.
Poate că Academia ar trebui să studieze și pluralul cuvântului „supărare”. Deși, la câte se întâmplă în politica românească, s-ar putea să nu-i ajungă o singură ședință.
Până atunci, să nu ne pierdem cumpătul. Dacă nu mai încăpem în istorie, avem întotdeauna loc supat. Numai să nu fie ocupat de cei care, până mai ieri, ne țineau lecții despre statul în picioare sau statul în… cur! În cur… sul zilei, desigur!
Dumitru Sîrghie
