Într-un timp al globalizării și al fragmentării valorilor spirituale, Primăria municipiului Slatina readuce în prim-plan, prin proiectul „Pan. M. Vizirescu și gruparea literară de la Gândirea”, chipul unui mare cărturar interbelic, născut din pământul Oltului și crescut sub lumina unei educații clasice. Este vorba despre Pan. M. Vizirescu, poet, eseist și critic literar, considerat de istoricii culturii drept „ultimul gândirist”, un spirit ce și-a închinat viața apărării valorilor perene ale neamului românesc.
Originar din Braneț – vechi sat al Romanaților – și format în spiritul înalt al Liceului „Radu Greceanu” din Slatina, Vizirescu a pășit, în tinerețe, în cercul revistei „Gândirea”, alături de Nichifor Crainic, Lucian Blaga, Tudor Vianu, Vasile Voiculescu, Cezar Petrescu, Ion Pillat, Dan Botta și alte figuri tutelare ale culturii române interbelice. În acel univers de idei și credință, în care arta și teologia își dădeau mâna, tânărul oltean a învățat că poezia nu este doar expresia emoției, ci și o formă de rugăciune, o lucrare a spiritului întru adevăr.
Poet creștin și gânditor cu vocația verticalității, Vizirescu a fost un antidarwinist și antimarxist-leninist convins, un apărător al ortodoxiei și al valorilor tradiționale. În scrierile sale, de la eseul polemic „O prezentare necuviincioasă a lui Eminescu”, până la studiile despre Creangă și Petrache Lupu, s-a manifestat cu o rară pasiune pentru autenticitate și pentru unitatea spirituală a culturii române.
Cariera sa a fost întreruptă brutal după război, când colaborarea sa cu regimul Antonescu și participarea ca reporter de front la Stalingrad i-au adus condamnarea de către așa-numitul Tribunal al poporului – o instanță stalinistă, care a mutilat destinele multor intelectuali români. Următoarele două decenii și jumătate le-a trăit în exil interior, în tăcerea impusă de regim.
Cu toate acestea, spiritul său nu s-a frânt. În anii ’80, prin sprijinul profesorului Valeriu Râpeanu, opera sa a fost redescoperită. Volume precum „Poeme” (1983), „Sunet peste culmi” (1985) și „Călătorie de taină” (1988) au readus în atenția publicului un poet al verticalității morale, al contemplației și al credinței profunde. În umbra acelor redescoperiri s-au aflat însă și manuscrisele de sertar – poezii, reflecții și pagini memorialistice – care astăzi constituie o comoară de cultură locală încă nevalorificată deplin.
Proiectul cultural derulat la Slatina are astfel o semnificație dublă: una istorică, de recuperare a unui destin nedreptățit, și una educativă, de transmitere către tinerele generații a unui model de demnitate și statornicie morală. Pentru elevii și profesorii Liceului „Radu Greceanu” și ai tuturor școlilor din orașul lui Eugen Ionescu, pentru tinerii care caută sensuri într-o lume confuză, redescoperirea operei lui Pan. M. Vizirescu este o lecție despre puterea credinței, despre fidelitatea față de limba română și despre forța de a rămâne om între oameni.
A-l reîntoarce astăzi în conștiința publică pe Pan. M. Vizirescu înseamnă nu doar a face dreptate unui intelectual de excepție, ci și a reafirma dreptul culturii române de a-și cinsti rădăcinile. Într-o vreme a superficialității, exemplul său ne îndeamnă la profunzime; într-o epocă a uitării, el ne cheamă la memorie.
Să luăm aminte: destinul lui Pan. M. Vizirescu ne arată că adevărata libertate nu stă în conformismul cu vremurile, ci în fidelitatea față de spirit, credință și cultură. De aceea, Slatina – orașul în care s-a format acest mare român – are astăzi șansa de a-și reafirma vocația de centru al valorilor autentice ale județului Olt și de a transmite tinerilor convingerea că nu poți fi european cu adevărat dacă mai întâi, nu ești profund atașat valorilor naționale.
De adăugat faptul că despre restituirea, în general, a operei lui Pan. M. Vizirescu, s-a vorbit și la televiziunile din Slatina, Craiova și Pitești, s-a scris în revista „Bilete de papagal”, serie nouă, readusă în prim-plan de Dumitru Sîrghie, coordonatorul proiectului de față.
Daria Badea
Proiect cultural finanțat de Primăria Municipiului Slatina și Consiliul Local al Municipiului Slatina
