Despre Călușul românesc și, în special, cel oltenesc au vorbit îndeajuns specialiștii de-a lungul timpului, privitor la originea milenară a acestui dans ritualic, la aria lui de răspândire, la principalele vetre călușerești, la recuzita-i aferentă, la succesiunea actelor sale ritualice, la spectaculozitatea și dinamica acestui dans strămoșesc românesc, la evoluția și la aria sa de răspândire etc. De altfel, Călușul românesc se află printre cele șapte elemente pe lista patrimoniului Imaterial Unesco, după cum urmează: Ritualul Călușului, Doina, Ceramica de Horezu, Colindatul de ceată bărbătească, Feciorescul de Ticuș, Meșteșugul covoarelor tradiționale, de perete, precum și practicile asociate Zilei de 1 Martie. „Un rol important în păstrarea și valorificarea obiceiului sau a anumitor componente – în mod special a dansului – ne spune folcloristul Florian Teodorescu, l-a avut Festivalul Național „Călușul Românesc” care ajunsese, în 2009, la a XL-a ediție. Această manifestare a mentinut vie competiția dintre cetele de călușari, a reprezentat o motivație în plus de a-l cultiva și a determinat, în același timp, crearea de noi figuri de căluș care să fie competitive în marea întrecere…”
Cele mai importante vetre călușerești din județul Olt, concentrate pe văile unor ape, sunt în localitățile: Vâlcele, Izvoarele, Vitomirești, Leleasca, Poboru, Colonești, Scornicești, Teslui, Oporelu, Optași-Măgura, Sârbii-Măgura, Priseaca, Curtișoara, Cârlogani, Morunglav, Valea Mare, Perieți, Potcoava, Schitu, Movileni, Icoana, Șerbănești, Mărunței, Drăgănești, Stoicănești, Radomirești, Crăciunei, Dobrun, Osica de Sus, Osica de Jos, Brâncoveni și Cezieni…
Actualmente, se află în desfășurare prima Ediție a Festivalului Călușului Oltenesc (20-27 iunie), manifestare amplă aflată sub egida Consiliului Județean Olt, a Centrului de Cultură și Artă Olt, a Inspectoratului Școlar Olt și, bineînțeles, a Palatului Copiilor „Adrian Băran” – Slatina, al cărui director este cunoscutul prof. coregraf Iliuță Brăileanu, crescut în vatra călușerească a comunei Vâlcele, care l-a dat țării și, de ce nu?, universalității, și pe celebrul profesor coregraf și virtuoz călușar, Nichita Dragomira, cel care, cu arta lui, a depășit chiar granițele Europei încă de pe vremea „ceaușismului luminos”.
Festivalul a început Duminică, pe 20 iunie, cu un spectacol extraordinar în deja celebru târg de săptămână al comunei Vâlcele, comună păstorită cum se cuvine de primarul Alexandru TAIFAS, apoi, succesiv, în comunele Corbu, Osica de Sus, Brastavățu, Pleșoiu și se încheie pe 27 iunie în fața Primăriei din Sâmburești…Călușarii au avut și au, în programul lor aflat încă în desfășurare, misiunea sacră de a susține demonstrații și în gospodăriile unor cetățeni din localitățile implicate în Festival, conform tradiției.
Dar despre acest act de cultură „marcă înregistrată” la Olt ne va vorbi acum celebrul călușar, profesor, coregraf și director al Palatului Copiilor „Alexandru Băran” din Slatina, Iliuță Brăileanu.
STUDIU DE IMPACT: PESTE 30.000 DE BENEFICIARI DIRECȚI ȘI INDIRECȚI AI ACESTUI FESTIVAL
„Aș vrea să încep cu ceea ce spunea nea Nicu Fulga, după Revoluție, scriitor și coregraf, născut în comuna Vâlcele: „Călușul a devenit sărbătoare… Este simbolul românesc pe scenele altora, iar secătuirea lui ar fi un păcat național.”
Această temere nu există în județul Olt, pentru că prin Concursul Național al Copiilor „Călușul românesc”, care s-a desfășurat pe parcursul a 20 de ani, am reușit să formăm peste 1000 de copii călușari, în acest timp.
Am simțit nevoia, acum, să facem un festival numai pentru formațiile de călușari din județul Olt, cu scopul de a aduce la țărână, în curtea oamenilor, acest miraculos dans.
Festivalul Călușul Oltenesc se desfășoară în șase centre zonale, în cele mai importante vetre călușerești ale județului Olt. Am debutat în ziua de Rusalii la Vâlcele, pentru că este recunoscută la nivel național și internațional. Pe 21 iunie – festivalul a continuat la Corbu. Pe 23 iunie – la Osica de Sus, o altă vatră folclorică cu care se mândrește județul Olt. Brastavățu este o nouă vatră, unde începem să revitalizăm fenomenul călușăresc. Urmează Pleșoiu și vom încheia la Sâmburești pe 27 iunie.
Făcând un studiu de impact, credem că vor fi peste 30.000 de beneficiari direcți și indirecți ai acestui festival. Mulțumim pe această cale și presei, care a mediatizat foarte mult acest eveniment.”
CONSILIUL JUDEȚEAN – VIOARA ÎNTÂI
„Această manifestare se desfășoară sub egida Consiliului Județean Olt, în organizarea Centrului de Cultură și Artă Olt, a Inspectoratului Școlar și, bineînțeles, a Palatului Copiilor „Adrian Băran”. Am avut sprijinul directorilor de unități de învățământ, al profesorilor însoțitori, care au participat alături de copii, cu toate că este o săptămână foarte dificilă, având în vedere că se desfășoară și Examenul de Capacitate.”
S-AU RESPECTAT NORMELE IMPUSE, PRIVIND COVID-19!
„Evident că s-au respectat normele privind Covid-19, impuse în hotărârea actualizată în 14 iunie a.c. Am avut discuții cu DSP, am avut discuții cu Jandarmeria. Au participat cetățeni care au dovedit că au fost vaccinați. Prin bunăvoința unei policlinici, care nu dorește să-i menționăm numele, am avut medic și am făcut teste rapide cetățenilor. Cort montat, teste rapide, spațiu delimitat, intrare și ieșire separate, oameni care termometrizau spectatorii.”
TÂRGUL DE LA VÂLCELE ESTE ȘI O LOCAȚIE PENTRU SPECTACOLE
„Locația de la Vâlcele nu este doar o locație pentru târg, ci este și o locație pentru spectacole. În capătul aleii s-a așezat scena, cu decorul nostru, iar târgul a fost însuflețit de călușari, îmbrăcați în costume naționale. A fost o imagine deosebită.”
ALEXANDRU TAIFAS, PRIMARUL COMUNEI VÂLCELE A AVUT ȘI ARE UN ROL IMPORTANT
„D-l Taifas, alături de cei cinci primari, cu care am discutat înainte de a lansa acest festival, au fost foarte încântați să devină centre zonale, cu toate că nu este deloc simplu să organizezi o astfel de manifestare. Localitatea Vâlcele a fost cutremurată de prezența călușarilor. Au fost aproape 400 de călușari, care au cutremurat Vâlcelele. Ineditul acestui festival, am ținut în mod special ca debutul să fie la Vâlcele, este că formațiile de călușari au ajuns în satele componente ale localității noastre. Spun „noastre” pentru că și eu sunt născut la Vâlcele. Și o spun cu mândrie.
Vreau să-i mulțumesc domnului primar pentru faptul că a fost alături de noi din prima secundă și ne-a sprijinit cu tot ceea ce a fost necesar. Mai vreau să-i mulțumesc pentru că, încă de atunci, când eu eram copil, dumnealui se ocupa de formația de călușari. S-a implicat enorm ca să susțină această formație de călușari. O generație de aur: Nea Mărin al Biii, Gelu Buță, Florică Potcă, cu taică-său și fratele, care a plecat dintre noi de curând. Lista poate continua cu foarte mulți călușari, cu nea Mărin Coculeasa, cu Dancea, al lu’ Stănciucu, Sae, cu care am avut onoarea și privilegiul, când aveam patru ani, în 1969, să dansez pe aceeași scenă.”
NICHITA – UN SIMBOL
„Sigur că da! Nichita Dragomira chiar a și dansat în formația de călușari de la Vâlcele. Rămâne un simbol nu numai al călușului de la Vâlcele, ci și al folclorului coregrafic al județului Olt și al folclorului coregrafic național.”
SPIRITUL VIU AL CĂLUȘULUI OLTENESC!
„Perspectivele acestui festival sunt deosebite și mă refer aici la faptul că sustenabilitatea lui este clar asigurată. Pentru că, de la an la an, vom desemna alte centre folclorice zonale. Deci, călușul va avea impact și asupra altor localități. Faptul că în cel mai îndepărtat cătun al satului ajung călușarii și bat la porțile oamenilor este îmbucurător, atât pentru gazde, cât și pentru călușari. Deci la acest festival, pe lângă faptul că se joacă călușul pe scenă, călușarii intră în curțile sătenilor, iar acest fapt menține spiritul călușului oltenesc.”
CĂLUȘUL ROMÂNESC A FĂCUT ÎNCONJURUL LUMII!
„Acest dans miraculos, Călușul, m-a purtat prin toată Europa și, cu voia Domnului, să pot să stau, împreună cu călușarii mei, trei luni de zile în Japonia și trei luni în China. Am fost la expoziția mondială, unde în fiecare zi dansam călușul și ne întrebam de ce, la fiecare evoluție a noastră, spectatorii erau în picioare și ne ovaționau.”
ALEXANDRU TAIFAS, PRIMARUL COMUNEI VÂLCELE:
ZIUA DE RUSALII ESTE SACRĂ PENTRU VÂLCELENI.
„Ziua de Rusalii este sacră pentru vâlceleni! Nimeni nu muncește, de frică că îl ia din căluș!
În această săptămână de Rusalii, formația de călușari din Vâlcele joacă la cei mai gospodari și înstăriți oameni ai satului sau acolo unde li se deschid porțile.
În ceea ce privește Festivalul Călușului Oltenesc, apreciez îndeosebi actuala formă de organizare. Dacă mă raportez la formația de călușari de la Vâlcele, cea care a cunoscut și jucat pe marile scene ale țării, precum și pe cele ale lumii (China, Japonia, Franța, Italia, Germania etc.), cea plecată de la „țărână”, adică din curțile oamenilor, așezate pe ulițe, pe sate, pe cătune, aceasta a redat, din nou, cu fidelitate scenele primordiale ale acestui minunat și magic joc bărbătesc.
Aici s-au perfecționat de-a lungul anilor acești băieți minunați de la Vâlcele și, datorită măiestriei și virtuozității lor, sunt apreciați pe întregul mapamond.”
Iată, dragi cititori, un aspect cultural magistral, cu care județul nostru se poate mândri, călușarii din Olt aflându-se în linia întâi a acestui obicei milenar. Și nu uitați: epicentrul Călușului românesc își are sediul în comuna Vâlcele!
Dumitru Sârghie
