În fiecare an, pe data de 23 martie, se sărbătorește Ziua Mondială a Meteorologiei, care marchează intrarea în vigoare în anul 1950 a Convenției privind crearea Organizației Meteorologice Mondiale, subliniind totodată contribuția capital adusă de Serviciile Naționale de Meteorologie și Hidrologie la siguranța și bunăstarea populației. Pe întreg globul această zi se sărbătorește prin organizarea de activități specifice, temele alese ilustrând încă o dată probleme de actualitate referitoare la vreme, climă si apă.
Tema aleasă anul acesta pentru ziua mondială a meteorologiei, „Avertizare timpurie și acțiune timpurie: Informații hidrometeorologice și climatice pentru reducerea riscului de dezastre”, reflectă obiectivele fundamentale ale Organizației Meteorologice Mondiale și rolul esențial pe care îl joacă Serviciile Naționale de Meteorologie și Hidrologie în supravegherea sistemului terestru, prin difuzarea zilnică de prognoze meteorologice și furnizarea către factorii decidenți a opiniilor privind variabilitatea climatică și schimbările climatice. Statele membre ale Organizației Meteorologice Mondiale susțin astfel activitățile destinate protecției vieții și bunurilor împotriva fenomenelor meteorologice extreme/periculoase și dezvoltării pe termen lung a capacității populației de adaptare la schimbările climatice.
Sub egida acestei teme, sunt sărbătorite marile realizări ale serviciilor meteorologice si hidrologice naționale în domeniul îmbunătățirii sistemelor de avertizare timpurie. De asemenea, sărbătorirea Zilei Mondiale a Meteorologiei din acest an scoate în evidență activitatea foarte importantă a comunității care activează în domeniul reducerii riscurilor implicate de dezastre, activitate menită sa convertească avertizările timpurii în acțiuni imediate.
Totuși, trebuie să fim vigilenți. Ne confruntăm cu numeroase provocări, mai ales în ceea ce privește atingerea obiectivului ca avertizările timpurii să ajungă la cunoștința celor mai vulnerabili dintre noi, care au cea mai mare nevoie de aceste avertizări, în cele mai îndepărtate locuri.
Schimbările climatice sunt deja vizibile, prin manifestări de vreme extremă din ce în ce mai numeroase, peste tot în lume. Vedem că se produc valuri de căldură, secete și incendii de pădure din ce în ce mai intense. În atmosferă există mai mulți vapori de apă, care produc precipitații extreme, consecința fiind inundațiile devastatoare. Încălzirea oceanului alimentează furtuni tropicale din ce în ce mai puternice, iar creșterea nivelului mărilor și oceanelor amplifică impactul.
Ne așteptăm ca acest curs negativ să continue. Concentrațiile gazelor cu efect de seră se află la niveluri record, ceea ce va duce la o continuă manifestare a schimbărilor climatice timp de decenii de acum înainte, precum și la topirea ghețarilor și la creșterea nivelului mărilor și oceanelor timp de sute de ani în viitor.
În afară de diminuarea schimbărilor climatice, adaptarea la acestea reprezintă o prioritate absolută, iar sistemele de avertizare timpurie constituie o metodă foarte importantă în direcția adaptării.
Supercomputerele, sateliții și progresele științifice au îmbunătățit în foarte mare măsură acuratețea prognozelor noastre. Alertele trimise prin rețelele de telefonie mobilă și aplicațiile dedicate meteorologiei pot ajunge chiar și în cele mai izolate locuri.
OMM promovează prognozele bazate pe impact, pe ceea ce va genera starea vremii, în funcție de evoluția ei. Toate acestea sunt necesare pentru a îmbunătăți starea de pregătire și acțiunile timpurii ale diferitelor grupuri de utilizatori și de clienți care sunt dependente de vreme.
O mai bună coordonare între serviciile meteorologice și hidrologice naționale, autoritățile care se ocupă de gestionarea dezastrelor și agențiile de dezvoltare este fundamentală pentru ca prevenția, pregătirea și răspunsul să aibă o calitate superioară.
In concluzie, a fi pregătit și a avea capacitatea de a acționa la momentul potrivit, la locul potrivit, poate salva multe vieți și poate proteja mijloacele de trai ale comunităților de pretutindeni, atât acum, cât și în viitor.
Stația Meteorologică Slatina – istoric
Observațiile meteorologice sunt determinările ce se efectuează asupra fenomenelor fizice care se produc în atmosferă. Acestea se efectuează la ore fixe și după un program stabilit conform specificului lor (sinoptic, climatologic, agrometeorologic, etc).
Observația meteorologică se efectuează în locuri special amenajate, denumite stații meteorologice, pe platforma cu instrumente specifice.
Stația meteorologică – este locul ales ca reprezentativ pentru o zonă dată în care se amplasează aparatura meteorologică și se efectuează observații și măsurători asupra elementelor și fenomenelor meteorologice.
În partea de nord a orașului Slatina, pe Dealul Viilor, str. Strehareți Nr.156 este poziționată Stația Meteorologică Slatina, fiind singurul amplasament de la înființare și până în prezent.
Stația Meteorologică Slatina s-a înființat la data de 01.08.1976, aflată în subordine Direcției de Ape Olt – Rm. Vâlcea, Consiliul Național al Apelor (CNA). După anul 1989, se desființează Direcția Apelor și se înființează Filiale teritoriale, astfel încât Stația Meteorologică Slatina se afla în subordine Filialei Teritoriale Olt-Rm. Vâlcea.
În anul 1999 activitatea de meteorologie a trecut de la Filiala Apele Române-Olt-Rm. Vâlcea la Centrul Meteorologic Regional Oltenia – Craiova, aflat în subordinea Institutului Național de Meteorologie, Hidrologie și Gospodărire a Apelor, din 24 martie 2004, când ia naștere Administrația Națională de Meteorologie (ANM), dată fiind reorganizarea companiei naționale „Institutul Național de Meteorologie, Hidrologie și Gospodărire a Apelor” , trece în subordine acesteia (ANM). ➢ Începând cu anul 1976 la Stația Meteorologică Slatina s-au efectuat observații meteorologice și agrometeorologice cu aparatura clasică din dotare.
În data de 01.09.1976, la Stația Meteorologică Slatina începe programul de observații climatologice la orele: 01.00,07.00,13.00,19.00 – experimental în același timp cu programul agrometeorologic.
În data de 01.01.1977, se trece la programul de 24 de ore se efectuează observații climatologice. În 25.01.1977, se preia activitatea pluviometrică din județul Olt de la Stația Meteorologică Caracal cu 18 posturi pluviometrice amplasate în orașe, comune și sate de pe raza județului. Din anul 2003 activitatea la posturile pluviometrice se restrânge în prezent pe raza județului Olt fiind activ postul pluviometric Drăgănești-Olt.
Începând cu data de 20.12.1977 se transmite experimental după nou cod în paralel cu cel vechi, iar în anul 1981 se transmit atât observațiile meteorologice cât și cele agrometeorologice după noul cod Synop FM12 VII Synop.
Pe data de 15.12.2001, se instalează stația meteorologică automată Maws Vaisala, iar în data de 15.01.2002 transmiterea datelor se face electronic. La data de 01.12.2004 transmiterea datelor se face prin programul SIMIN CONSOLE.
În data de 19.07.2019, la Stația Meteorologică Slatina, stația automată a fost înlocuită cu noul tip VAISALA (arhitectura) Meteo App.
Fenomene climatice de risc
Fenomenul climatic de risc definește un fenomen cu un grad mare de periculozitate, care este oricând posibil să se producă, deci este de așteptat, chiar dacă nu se poate ști cu exactitate când și unde se va produce, cu ce intensitate și cu ce consecințe. Din această cauză, nu se poate anticipa nici cât de mare va fi riscul celui care a suportat fenomenul respectiv.
Efectele fenomenelor climatice de risc sunt determinate de intensitatea factorilor lor genetici, între care, rolul principal revine particularităților sezoniere ale circulației generale a atmosferei, în interacțiune cu suprafața activă a Terrei. Ele sunt cu atât mai periculoase, cu cât contrastul termo-baric este mai mare și cu cât se produc mai mult în afara sezonului lor caracteristic.
Recordurile climatologice înregistrate de la înființarea stației meteorologice și până în prezent, au fost :
- Temperatura maximă: 41.4 grade (24.07.2007)
- Temperatura minimă: -24.0 grade (13.01.1985)
- Precipitații atmosferice , cantitatea maxima lunara : 200,8 l/mp (iulie 2005)
- Precipitații atmosferice, cantitatea maxima /24 h :104,8 l/mp (08.08.2002)
Pentru prevenirea apariției efectelor dăunătoare asupra mediului și populației ale acestor fenomene, este nevoie de modalități de organizare a autorităților locale în colaborare cu alte instituții pentru a le preîntâmpina și diminua, în timp util. Este necesară o acuratețe cât mai mare a prognozelor și definirea cât mai clară a fenomenelor climatice de risc. Prognoza pe termen lung, a probabilității manifestărilor fenomenelor climatice de risc este posibilă doar într-o formă generalizată.
Efectuarea de observații și măsurători meteorologice, conform standardelor Organizației Meteorologice Mondiale, ca parte a programului de Veghe Meteorologică Permanentă, cu scopul de a asigura protecția vieții și bunurilor populației; – furnizarea pe plan național și internațional de date meteorologice de suprafață provenite din observații și măsurători meteorologice; – datele provenite din observațiile și măsurătorile meteorologice efectuate la stațiile și posturile meteorologice sunt utilizate în timp real pentru analiza stării vremii și pentru crearea prognozelor meteorologice în cadrul Centrului Național de Prognoză și a prognozelor locale în cadrul Serviciului Regional de Prognoză a Vremii; Observarea continuă a aspectului vremii, prin acumularea de date și informații meteorologice, permite atât elaborarea de avertizări diagnostice la nivelul stațiilor și posturilor meteorologice pentru fenomenele meteorologice de risc, cât si diagnoza acestor fenomene meteorologice; – asigurarea alimentării bazei naționale de date
meteorologice, cu ajutorul căreia sunt întocmite rapoarte și lucrări de cercetare pentru diverse cerințe naționale și internaționale.
