Nu sunt un susținător al lui Nicușor Dan. Deși îi recunosc meritele intelectuale, mă îndoiesc deseori de sinceritatea lui. Discursul ezitant și comportamentul său ambiguu ridică semne de întrebare. Pare că ascunde ceva.
Despre Victor Ponta nu pot spune decât atât: un personaj toxic pentru România. Plagiator, traseist, fariseu și impostor notoriu, trădător. Am fost, de-a lungul carierei mele jurnalistice, martor direct la disprețul cu care el trata presa, mai ales când îl întrebam, public, despre plagiat, despre preluarea lui Darius Vâlcov în PSD sau despre alte manevre murdare. Nu uitați: Ponta e un oportunist cu față dublă, un Yanus Bifrons al politicii mioritice.
Totuși, Nicușor Dan nu e Ponta. Nici pe departe. Dar partidul înființat chiar de el, USR, care l-a ejectat cândva, poartă și el pecetea unor mistere nelămurite, ce par a duce spre un subsol securistic.
În acest peisaj tulbure, vine Elena Lasconi cu un gest prostesc, lamentabil: publicarea unor fotografii ce par a fi trucate, într-o tentativă disperată de discreditare. Lasconi nu doar că a coborât la un nivel suburban, prin acest gest de răzbunare patologică, dar a aruncat și o umbră de îndoială asupra candidatului Crin Antonescu, care s-a grăbit, ca fata mare la măritiș, să folosească această manipulare în scop electoral. Astfel, fără să-și dea seama, le face jocul extremiștilor rusofili – Simion și, paradoxal, chiar Ponta – care acum, pe ultima sută de metri a campaniei, vorbesc fățiș despre o alianță contra democrației, atâta câtă a mai rămas pe meleagurile noastre.
Asistăm, din păcate, la decredibilizarea serioasă a alianței PSD-PNL-UDMR, care și așa are probleme cu poporul. Riscul real? România ar putea ajunge să fie condusă de un aghiotant valah al lui Putin.
Se împlinește astfel „pohta ce-a pohtit-o” Căcălin Georgescu, care asistă din umbră la aceste jocuri de sfârșit de țară.
Adio, Europa!, cum ar fi spus I.D. Sîrbu.
Dumitru Sîrghie
