Paul Stănescu, șeful suprem al PSD Olt, a câștigat en-fanfare alegerile locale, dându-i lui Gigel o lecție soră cu umilința. A ieșit, apoi, strategic, din administrația județului Olt, la baza acestei decizii aflându-se calcule și scopuri precise.
Teza domniei-sale, pe care a implantat-o cu subtilitate și precizie de laser în mintea oamenilor de rând (via presa locală), aceea că un politician trebuie să facă un pas înapoi, la un moment dat, este pe jumătate adevărată, având în vedere intenția sa, care deja ține de Secretul lui Polichinelle, aceea de a merge în Senatul României.
Paul Stănescu este un politician hârșit. Știe, cu ochii închiși, matematica votului de la „parlamentarele” din toamnă și, dacă asupra PSD, în general, dar și a PSD Olt, în particular, nu intervine vreun cataclism, domnia-sa va fi senator al României și, probabil, președinte al Comisiei de Agricultură din Camera Superioară a Parlamentului României.
Fiind prieten de cursă lungă cu Liviu Dragnea, nu se poate ca d-l Stănescu să nu fi aflat de planul – să-i zicem diabolic – pe care Băse și „țăranul” de la Teleorman l-au pus la cale: acela de a forma un triumvirat PSD-PMP-ALDE, cu scopul de a-i trimite pe Blaga și Gorghiu să-i cumpere țigări marinarului.
Toate semnele dovedesc faptul că onor cele trei formațiuni s-au înțeles tovărășește, dovadă și declarația de perplexitate a piratului, cum că Tăriceanu n-ar fi capabil (sic!) să subtilizeze un milion de euro… Edec bătrân în dedesubturi, Băsescu știe că PSD este o formațiune a cărei clientelă politică ocupă plenar structurile administrative ale statului și, mai mult, este plasată destul de insidios în viscerele acestui guvern așa-zis tehnocrat, plin de habarniști și sinecuriști, aflați la degetul mic al vicepremierului socialist Vasile Dâncu, un individ alunecos, uns cu toate alifiile politicianismului subversiv, de clan și de gașcă.
Îmi veți spune că între duetul Toma-Copilău, pe de o parte, și cuplul Stănescu-Oprescu, de pe plaiurile noastre sudice, nu poate exista nicio compatibilitate.
Nimic mai neadevărat… Așa spuneam și referitor la relația dintre liderii PSD Olt și deputatul Forin Iordache căzut, într-o perioadă, în dizgrația lui Stănescu și lui Oprescu, care mai aveau un pic și-l utilizau pe acesta la igiena spatelui. N-a fost să fie așa, interesele politice comune s-au situat, apoi, deasupra gâlcevelor interpersonale, și – iată – Florin Iordache este, astăzi, șeful Camerei Deputaților. Și aproape de Stănescu și Oprescu, de câte ori interesele partidului o cer…
Personal, nu-mi surâde ideea unui Parlament PSD-PMP-ALDE, dar mersul istoric și comportamentele (i)morale ale lui Băsescu și Dragnea sunt compatibile, aproape trase la indigo. Dragnea a fost discipolul lui Băsescu, Vali Steriu, consilier de nădejde al fachirului, iar Tăriceanu, ale cărui concepții anti-justiție sunt surori cu cele ale fostului chiriaș de la Cotroceni, nu mai are nici mamă, nici tată, în dorința lui de a-și salva poponețul…
Dacă mai luăm în calcul și prostia galopantă a liderilor PNL, care au scăpat partidul din mână, ca și neputința acestora de a schimba ceva în strategia pietrificată a unui PNL încremenit în proiect, această manevră politică abracadabrantă Dragnea-Tăriceanu-Băsescu poate fi aplicată pe spinarea românului, fără mari probleme.
Noul ateism „ALDE Dragnea și Băsescu” va fi, de departe, superior păgânismului politic promovat de Blaga și Gorghiu. Ca să nu-l mai numim și pe Iohannis, cel căruia i-au rămas aproape doar serviciile secrete, cele care nu și-au uitat năravurile din vremea lui Talpeș și Măgureanu.
Și, ghinion, lumânărarul Gigel Sorinel Știrbu!
Dumitru Sârghie
